Modificări aduse plafonului de scutire de TVA

Plafonul de la care persoanele impozabile sunt obligate să se înregistreze în scopuri de taxă pe valoarea adăugată (TVA) a fost majorat la 300.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr. 72 din 22 martie 2018 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 260 din 23 martie 2018.

„Persoana impozabilă stabilită în România conform art. 266 alin. (2) lit. a), a cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, este inferioară plafonului de 88.500 euro, al cărui echivalent în lei se stabileşte la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României la data aderării şi se rotunjeşte la următoarea mie, respectiv 300.000 lei, poate aplica scutirea de taxă, denumită în continuare regim special de scutire, pentru operaţiunile prevăzute la art. 268 alin. (1), cu excepţia livrărilor intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform art. 294 alin. (2) lit. b).”, se specifică în textul legii.

Potrivit prevederilor actului normativ, persoanele impozabile înființate până la sfârșitul anului 2017 sunt obligate să solicite înregistrarea în scopuri de TVA dacă depășesc plafonul de 220.000 lei în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2018 și data de 1 a lunii următoare celei în care intră în vigoare prezenta lege (1 aprilie 2018). În cazul în care nu au depășit acest plafon în perioada amintită, denumită perioadă de referință, obligația înregistrării în scopuri de TVA va interveni în cazul depășirii pragului de 300.000 de lei până la data de 31 decembrie 2018, se indică în document. La determinarea plafonului de 300.000 lei se ia în calcul și cifra de afaceri realizată în perioada de referință.

În schimb, persoanele impozabile înființate în perioada de referință au obligația să solicite înregistrarea în scopuri de TVA dacă depășesc în această perioadă plafonul de 220.000 lei sau dacă depășesc plafonul de 300.000 lei până la finele anului 2018.

Pe de altă parte, în cazul persoanelor impozabile ce se vor înființa începând cu data de 1 aprilie 2018, actul normativ prevede că acestea trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA dacă depășesc, de la înființare până la 31 decembrie 2018, plafonul de 300.000 lei.

Actul normativ indică și cazurile în care se poate solicita scoaterea din evidență a persoanelor înregistrate în scopuri de TVA. „Persoanele impozabile care s-au înregistrat în scopuri de TVA în perioada de referință, ca urmare a depășirii plafonului de scutire, pot solicita începând cu data de 1 a lunii următoare celei în care intră în vigoare prezenta lege scoaterea din evidența persoanelor înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, în vederea aplicării regimului special de scutire, cu condiția ca la data solicitării să nu fi depășit plafonul de 300.000”, se arată la art. II. alin. (1) lit. e).

Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA anterior anului 2018 pot solicita scoaterea din această evidență după data de 1 a lunii următoare celei în care intră în vigoare prezenta lege, inclusiv, dacă nu au depășit plafonul de scutire de 220.000 lei din anul 2017 și dacă până la data solicitării scoaterii din evidență nu au depășit pragul de 300.000 lei.

 Sursa: ceccar.ro
Share

Etapele desfășurării negocierii contractelor colective de muncă

În perioada 20 noiembrie – 20 decembrie 2017, angajatorii trebuie să inițieze negocierea contractelor colective de muncă pentru punerea în aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.79/2017 privind modificarea Codului Fiscal.

Toate companiile private sau de stat, inclusiv cele care au mai puțin de 21 de angajați, trebuie să înceapă negocierile asupra actelor adiționale la contractele și acordurile colective de muncă în vigoare. În cazul în care nu există contracte colective de muncă semnate, trebuie inițiată negocierea acestora.

MCPDS vă prezintă principalii pași de urmat pentru demararea și încheierea procesului de negociere a contractelor colective de muncă:

  • Convocarea părților care au dreptul să participe la negociere

Angajatorii trebuie să invite la negociere toate părțile îndreptățite de a participa la negociere.

La negocierea contractului colectiv de muncă, poate participa sindicatului reprezentantiv. În cazul în care nu există un sindicat reprezentativ, poate participa reprezentantul salariaților.

Reprezentantul salariaților poate invita un membru al unei federații sau al unei confederații reprezentative la nivel național.

  • Desfășurarea negocierii contractului colectiv de muncă

Angajatorii vor informa salariații cu privire la punerea în aplicare a modificărilor Codului Fiscal.

  • Întocmirea procesului verbal al negocierii

Procesul – verbal trebuie să conțină poziția părților și să fie redactat în mai multe exemplare, câte unul pentru fiecare semnatar.

Rezultatul negocierii

Varianta I Încheierea contractului colectiv de muncă

În urma negocierilor și în condițiile în care părțile au căzut de acord asupra tuturor aspectelor discutate, se poate semna contractul colectiv de muncă.

  • Înregistrarea contractului colectiv de muncă la Inspectoratul Teritorial de Muncă

Dosarul ce trebuie depus la ITM conține următoarele documente:

  1. Contractul colectiv de muncă în original;
  2. Dovada convocării părților îndreptățite să participle la negociere; Model document 
  3. Împuternicirile scrise pentru reprezentanții desemnați în vederea negocierii și semnării contractului colectiv de muncă;
  4. Dovezile de reprezentativitate ale părților;
  5. Procesul – verbal ale negocierii colective. Model document

 

Varianta II Neincheierea contractului colectiv de muncă

În urma negocierilor, dacă părțile nu încheie contractul/acordul colectiv de muncă, notificarea și procesul-verbal întocmite rămân în posesia semnatarilor, astfel încât să existe dovada inițierii și desfășurării negocierii.

În cazul în care angajatorul nu inițiază negocierea colectivă, salariații pot solicita acest demers, în scris, prin intermediul sindicatului sau al reprezentanțiilor angajațiilor.

Conform articolului nr. 217 din Legea nr. 62/2011, neinițierea negocierii constituie contravenție cuprinsă între 5.000 și 10.000 lei.

Sursa: dialogsocial.gov.ro

Share

În vederea minimizării eforturilor de conformare a contribuabililor şi a eficientizării administrării fiscale de la 01 ianuarie 2018, contribuabilii vor avea posibilitatea de modificare, prin intermediul Internetului, a categoriilor de obligaţii fiscale declarative, care, potrivit legii, sunt înscrise în vectorul fiscal, cu excepţia solicitării de înregistrare în scopuri de TVA. Pentru înregistrarea/modificarea obligaţiilor declarative care formează vectorul fiscal nu se depun, odată cu declaraţia de menţiuni, documente justificative. Declaraţia cuprinde în capitolul „Date de identificare a contribuabilului” şi date cu privire la declaraţia de înregistrare fiscală depusă iniţial care se va putea selecta din lista pusă la dispoziţie prin formular, respectiv Formular 010 –“ Declaraţia de înregistrare fiscală/Declaraţia de menţiuni/Declaraţia de radiere pentru persoane juridice, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică“, Formular 013 – “Declaraţia de înregistrare fiscală/Declaraţia de menţiuni/Declaraţia de radiere pentru contribuabilii nerezidenţi care desfăşoară activitate în România prin unul sau mai multe sedii permanente”, Formular 015 – “Declaraţia de înregistrare fiscală/Declaraţia de menţiuni/Declaraţia de radiere pentru contribuabilii nerezidenţi care nu au sediu permanent în România”, Formular 016 – “Declaraţia de înregistrare fiscală/Declaraţia de menţiuni/Declaraţia de radiere pentru persoanele juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România”, Formular 020 – “Declaraţia de înregistrare fiscală/Declaraţia de menţiuni pentru persoane fizice române şi străine care deţin cod numeric personal “, Formular 030 – “Declaraţia de înregistrare fiscală/Declaraţia de menţiuni pentru persoane fizice care nu deţin cod numeric personal”, Formular 040 – “Declaraţia de înregistrare fiscală/Declaraţia de menţiuni/Declaraţia de radiere pentru instituţii publice“, Formular 070 –“Declaraţia de înregistrare fiscală/Declaraţia de menţiuni/Declaraţia de radiere pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere”. Contribuabilii care s-au înregistrat fiscal odată cu înmatricularea în registrul comerţului vor selecta: formularul 070, în cazul persoanelor fizice autorizate potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului numărul 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv formularul 010, în cazul celorlalţi contribuabili care se înregistrează, potrivit legii speciale, la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. Semnarea declaraţiei se realizează prin utilizarea certificatului calificat emis de un furnizor de servicii de certificare, acreditat în condiţiile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, şi ale Regulamentului (UE) nr.910/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică şi serviciile de încredere pentru tranzacţiile electronice pe piaţa internă şi de abrogare a Directivei 1999/93/CE. Formularul 700 – „Declaraţie pentru înregistrarea/modificarea categoriilor de obligaţii fiscale declarative înscrise în vectorul fiscal” a fost aprobat prin Ordinului preşedintelui ANAF nr.2372/2017.

În vederea minimizării eforturilor de conformare a contribuabililor şi a eficientizării administrării fiscale de la 01 ianuarie 2018, contribuabilii vor avea posibilitatea de modificare, prin intermediul Internetului, a categoriilor de obligaţii fiscale declarative, care, potrivit legii, sunt înscrise în vectorul fiscal, cu excepţia solicitării de înregistrare în scopuri de TVA. Pentru înregistrarea/modificarea obligaţiilor declarative care formează vectorul fiscal nu se depun, odată cu declaraţia de menţiuni, documente justificative.

Declaraţia cuprinde în capitolul „Date de identificare a contribuabilului” şi date cu privire la declaraţia de înregistrare fiscală depusă iniţial care se va putea selecta din lista pusă la dispoziţie prin formular, respectiv Formular 010 –“ Declaraţia de înregistrare fiscală/Declaraţia de menţiuni/Declaraţia de radiere pentru persoane juridice, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică“, Formular 013 – “Declaraţia de înregistrare fiscală/Declaraţia de menţiuni/Declaraţia de radiere pentru contribuabilii nerezidenţi care desfăşoară activitate în România prin unul sau mai multe sedii permanente”, Formular 015 – “Declaraţia de înregistrare fiscală/Declaraţia de menţiuni/Declaraţia de radiere pentru contribuabilii nerezidenţi care nu au sediu permanent în România”, Formular 016 – “Declaraţia de înregistrare fiscală/Declaraţia de menţiuni/Declaraţia de radiere pentru persoanele juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România”, Formular 020 – “Declaraţia de înregistrare fiscală/Declaraţia de menţiuni pentru persoane fizice române şi străine care deţin cod numeric personal “, Formular 030 – “Declaraţia de înregistrare fiscală/Declaraţia de menţiuni pentru persoane fizice care nu deţin cod numeric personal”, Formular 040 – “Declaraţia de înregistrare fiscală/Declaraţia de menţiuni/Declaraţia de radiere pentru instituţii publice“, Formular 070 –“Declaraţia de înregistrare fiscală/Declaraţia de menţiuni/Declaraţia de radiere pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere”.

Contribuabilii care s-au înregistrat fiscal odată cu înmatricularea în registrul comerţului vor selecta: formularul 070, în cazul persoanelor fizice autorizate potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului numărul 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv formularul 010, în cazul celorlalţi contribuabili care se înregistrează, potrivit legii speciale, la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

Semnarea declaraţiei se realizează prin utilizarea certificatului calificat emis de un furnizor de servicii de certificare, acreditat în condiţiile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, şi ale Regulamentului (UE) nr.910/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică şi serviciile de încredere pentru tranzacţiile electronice pe piaţa internă şi de abrogare a Directivei 1999/93/CE.

Formularul 700 – „Declaraţie pentru înregistrarea/modificarea categoriilor de obligaţii fiscale declarative înscrise în vectorul fiscal” a fost aprobat prin Ordinului preşedintelui ANAF nr.2372/2017.

Share

Sesiune Anaf ” Stabilirea rezidenței fiscale a persoanelor fizice la plecarea din România și la sosirea în România”

Buna ziua. Sunt plecata din 2012 din tara, am reședința fiscala si comunitara in alta tara, dar continui sa am carte de identitate valabila in România. Vizitez România o data pe an, in vacanta. Este necesara, in acest caz, trimiterea formularului pentru stabilirea rezidentei fiscale? Va mulțumesc!

În situația în care ați părăsit România în anul 2012, aveți obligația completării și transmiterii formularului „Chestionar pentru stabilirea rezidenţei fiscale a persoanei fizice la plecarea din România”. Menționăm faptul că, formularul împreună cu documentele justificative pot fi transmise prin poștă cu confirmare de primire sau pot fi depuse prin intermediul unui împuternicit la sediul organului fiscal.

Imi puteti specifica va rog care sunt documentele justificative? Va referiti la un certificat de rezidenta fiscala de la organul competent tradus si legalizat? Mulțumesc!

În vederea stabilirii rezidenței fiscale veți depune pe lângă formularul „Chestionar pentru stabilirea rezidenţei fiscale a persoanei fizice la plecarea din România”, și orice alte documente ce pot sta la baza determinării rezidenţei, precum şi, după caz, certificatul de rezidenţă fiscală emis de autoritatea fiscală străină sau un alt document eliberat de către o altă autoritate decât cea fiscală, care are atribuţii în domeniul certificării rezidenţei fiscale conform legislaţiei interne a acelui stat, în original sau în copie legalizată, însoţit de o traducere autorizată în limba română, actul de identitate, dovada existenței unei locuințe permanente în România.
Menționăm că, organul fiscal poate solicita și alte documente pe care le consideră relevante în vederea stabilirii rezidenței fiscale, spre ex: : dovada deținerii unor autovehicule înregistrate în România/statul străin; permis de conducere emis de autorităţile competente din România/statul străin; paşaport emis de autorităţile competente din România/statul străin; etc. Aceste documente se vor solicita, în cazul în care sunt necesare, de către organul fiscal.
Toate documentele justificative emise într-o limbă străină trebuie să fie însoţit de o traducere autorizată în limba română. Documentele sunt înscrise și în cadrul instrucțiunilor de completare a chestionarelor, pe care le puteți vizualiza prin accesarea următorului link: https://static.anaf.ro/…/formulare/A2_OMFP_1099_2016.pdf

Bună ziua! Dacă eu și soțul avem rezidența fiscala din 2003 în Spania,suntem obligați ca completam chestionarul Anaf cu privire la stabilirea rezidenței fiscale, chiar dacă, repet,o avem stabilita deja în Spania? Mulțumesc anticipat pentru răspuns!

Obligația de depunere a chestionarului pentru stabilirea rezidenţei fiscale la plecarea din România, revine doar persoanelor care au părăsit teritoriul țării noastre de la data intrării în vigoare a Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 74/2012. Astfel, în cazul dumneavoastră, dacă nu mai aveți domiciliul în România și nici rezidența fiscală în țara noastră, nu aveți obligația depunerii chestionarului.

Buna ziua!
Sunt plecata din anul 2013 din Romania, stabilita in Dubai, nu am lucrat aici deloc.este nevoie sa ma conformez cu aceasta lege?
Sotul meu este cetatean libanez, cu rezidenta temporara pentru membru de familie roman. Care este procedura in cazul lui?

În situația în care ați părăsit România în anul 2013, aveți obligația completării și transmiterii formularului „Chestionar pentru stabilirea rezidenţei fiscale a persoanei fizice la plecarea din România”. Menționăm faptul că, formularul împreună cu documentele justificative pot fi transmise prin poștă cu confirmare de primire sau pot fi depuse prin intermediul unui împuternicit la sediul organului fiscal. În ceea ce privește cazul soțului, acesta a plecat împreună cu dumneavoastră în anul 2013 în Dubai? Pentru a vă răspunde, vă rugăm să ne dați detalii suplimentare.

 Sunt angajat la o firma in romania, dar sunt detașat in germania. Trebuie sa mai depun? Perioada este de pana la 2 ani cu posibilitatea de prelungire.

Obligația de depunere a chestionarului pentru stabilirea rezidenţei fiscale la plecarea din România, revine doar persoanelor care au părăsit teritoriul țării noastre de la data intrării în vigoare a Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 74/2012. În situația în care ați plecat începând cu data de 30.01.2012, aveți obligația depunerii chestionarului. Chestionarul împreună cu instrucțiunile de completare pot fi accesate la următorul link: https://static.anaf.ro/…/formulare/A2_OMFP_1099_2016.pdf

1) Care este diferenta intre un roman plecat in anul 2012 care pare ca trebuie sa depuna acest certificat si unul plecat in 2011 care pare ca nu trebuie? In afara de aceea amenda pe care se pare ca o urmariti sa o aplicati nu exista nici o alta logica din moment ce majoritatea romanilor nu au plecat in ultimii 5 ani deci in cel mai bun caz veti updata situatia rezidentilor fiscali din alte tari cu un mic procent . 2) cum stabiliti ca un roman a plecat din tara intr-un anumit an daca nu are forme legale in acel stat ? Multumesc,

Începând cu anul 2012, prin depunerea de către cei care părăsesc România, a formularului “Chestionarul pentru stabilirea rezidenței persoanei fizice la plecarea din România”, autoritatea competentă fiscală română va stabili situația concretă a contribuabililor respectivi, fiind posibilă scoaterea din evidența fiscală din România și stabilirea statutului acestora ca persoane nerezidente. Clarificarea statutului persoanelor fizice este în avantajul acestora, pentru a se evita dubla impozitare și a putea beneficia de credit fiscal extern. Informarea autorității fiscale din România va permite acesteia să aplice, după caz, convențiile de evitare a dublei impuneri și a regulamentelor de securitate socială. Referitor la statutul persoanelor ar trebui ca orice persoană să ,,statut legal,, în orice stat. În ceea ce privește modul de stabilire a statutului, acesta nu face obiectul acestei sesiuni.

Buna ziua! 
1. Unde găsim toate documentele de care avem nevoie ?
2. Ce documente trebuiesc legalizate in statul in care locuim ? Daca am ” Scrisoarea de confirmare a rezidentei fiscale ” emisă de organul abilitat mai trebuie legalizată?
3. Contract de munca – in uk sunt foarte multe persoane care lucrează prin agenții de recrutare de munca ceea ce inseamna ca nu au contract . Ce alte documente sunt acceptate pentru dovada de munca ?
4. Contractul de închiriere la casa – din nou sunt foarte multe persoane care nu au contract de închiriere pe numele lor pentru ca au doar o camera închiriată si aia fara vreun act de cele mai multe ori . Ce alt document este acceptat ? 
5. Care este valoarea amenzii ,care este termenul de achitare si daca amenda se dubleaza la neplata. Dacă nu schimbăm rezidența ne veti amenda in fiecare an sau cum ?

Chestionarul de rezidență poate fi descărcat de pe site-ul agenției, la următorul link: https://static.anaf.ro/…/formulare/A2_OMFP_1099_2016.pdf. Chestionarul de pe site este însoțit de instrucțiuni în care sunt înscrise documentele justificative. În vederea stabilirii rezidenței fiscale veți depune la organul fiscal competent unde aveți domiciliul fiscal, formularul „Chestionar pentru stabilirea rezidenţei fiscale a persoanei fizice la plecarea din România”, și orice alte documente ce pot sta la baza determinării rezidenţei, precum şi, după caz, certificatul de rezidenţă fiscală emis de autoritatea fiscală străină sau un alt document eliberat de către o altă autoritate decât cea fiscală, care are atribuţii în domeniul certificării rezidenţei fiscale conform legislaţiei interne a acelui stat, în original sau în copie legalizată, însoţit de o traducere autorizată în limba română, actul de identitate, dovada existenței unei locuințe permanente în România.
Menționăm că, organul fiscal poate solicita și alte documente pe care le consideră relevante în vederea stabilirii rezidenței fiscale, spre ex: : dovada deținerii unor autovehicule înregistrate în România/statul străin; permis de conducere emis de autorităţile competente din România/statul străin; paşaport emis de autorităţile competente din România/statul străin; etc. Aceste documente se vor solicita, în cazul în care sunt necesare, de către organul fiscal.
Toate documentele justificative emise într-o limbă străină trebuie să fie însoţit de o traducere autorizată în limba română.

Sancțiunea pentru nedepunerea formularului se aplică pentru fapte săvărșite dupa data de 1 ianuarie 2018 și consta în amedă de la 50 lei la 100 lei.
În situația în care obligațiile de plată nu se achită, organul fiscal procedează la recuperarea sumelor.

În toamna anului trecut, 2016, puțin înainte de plecarea către Marea Britanie, am depus formularul completat la ANAF, cu informație completă despre locul de munca și adresa din Marea Britanie. Funcționarul de la ghișeu l-a citit și l-a primit fără nicio obiecție. Dar, după câteva săptămâni, mi-a venit ca răspuns o notificare de la ANAF, cum că rezidența fiscală continuă să fie în România.

Urmare depunerii de către dvs. a formularului „Chestionar pentru stabilirea rezidenţei fiscale a persoanei fizice la plecarea din România”, organul fiscal a analizat îndeplinirea condiţiilor de rezidenţă în funcţie de situaţia concretă prezentată (luând în considerare prevederile convenţiei de evitare a dublei impuneri sau prevederile Codului fiscal, după caz, formularul anterior menționat și documentaţia atasată de dvs). În urma analizei efectuate, organul fiscal central competent a stabilit că trebuie să vă păstrați rezidenţa în ţara noastrăși v-a notificat cu privire la faptul că sunteţi considerată persoană fizică rezidentă în România şi că aveţi în continuare obligaţie fiscală integrală în România, respectiv sunteți supus impunerii în România pentru toate veniturile obţinute atât din ţară cât şi din străinătate.
La stabilirea rezidenței fiscale sunt luate în considerare mai multe elemente, nu doar perioada de şedere în străinătate care depăşește în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive.
Precizăm că, în situaţia în care intervin modificări faţă de datele înscrise în notificare, ca urmare a completării documentaţiei prezentate de o persoană fizică pentru stabilirea rezidenţei la plecarea din România cu noi informaţii/documente, organul fiscal central competent va emite o nouă notificare şi o va anula pe cea precedentă, pentru stabilirea obligaţiei fiscale ce revine persoanei fizice în România.

Buna ziua, Sunt plecat din tara din 2015 si nu am stiut de depunerea acestui formular. Daca vreau sa il depun acum ce modalitate am (avand in vedere ca nu sunt in tara) si care sunt documentele justificative necesare? Trebuie traduse?

Formularul „Chestionar pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la plecarea din România” se poate transmite prin poștă, cu confirmare de primire, sau se poate depune la registratura organului fiscal, de dvs sau de către un împuternicit.

Referitor la documentele ce pot sta la baza determinării rezidenței fiscale, pe lângă certificatul de rezidență fiscală emis de statul străin, organul fiscal vă mai poate solicita şi alte documente considerate de acesta relevante în vederea stabilirii rezidenței fiscale, care sunt avute în vedere de organul fiscal „Chestionarului pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanelor fizice la plecarea din România”, fac parte următoarele:
– copie CI;
– copie contract (de muncă, detașare etc.) însoțit de traducerea autorizată a acestuia;
– act de stare civilă;
– copie act locuință din România (dacă este cazul);
– copii acte de identitate soț, soție, copii-CNP (dacă este cazul);
– copie certificat de rezidență fiscală însoțit de traducerea autorizată a acestuia în orginial;
– înregistrarea autovehiculelor;
– permis de conducere;
– locul unde persoana este asigurată la sistemul asigurărilor sociale;
– orice alte documente justificative care sunt luate în considerare pentru stabilirea rezidenței unei persoane fizice care părăsește România.
Menționăm că orice document sau înscris care se prezintă agenției fiscale trebuie să fie însoțit de traducerea în limba română certificată de traducători autorizați.

Doua intrebari legate de chestionar: 1. “Adresa, telefonul şi adresa de e-mail din străinătate” – in principiu voi putea inchiria o locuinta numai dupa ce voi ajunge in strainatate, cum as putea sa va comunic adresa cu 30 de zile inainte sa plec? Daca stau temporar la un hotel completez adresa hotelului? Sau a locuintei de pe Airbnb?
2. “Precizaţi adresa şi perioada pentru care aţi închiriat locuinţa” – aceeasi problema ca mai sus. Daca inchiriez pe termen lung o locuinta dup ace ajung in tara straina, trebuie sa instiintez din nou ANAF? Sa refac chestionarul si sa il retrimit?

trebuie să completați chestionarul cu datele pe care le aveți în prezent. Ulterior, orice schimbare apărută, care poate aduce modificări în ceea ce priveşte rezidenţa, va fi adusă la cunoştinţa organului fiscal central competent de către dumneavoastră.

Sursa: Anaf

Share

Răspunsuri ANAF pe Facebook referitoare la acordarea deducerii personale

În sesiunea de întrebări şi răspunsuri de pe pagina de Facebook a Fiscului de miercuri, 28 iunie 2017, a fost tratată acordării deducerii personale. Vă prezentăm mai jos sumarul discuţiilor.

– Dacă se angajează o persoana pe 10 ale lunii, i se acordă deducere personală în luna respectivă?

Da, persoana beneficiază de deducerea personală integrală (în limita venitului realizat), chiar dacă este angajată cu data de 10 ale lunii, în situaţia în care persoana are funcţia de bază la angajatorul respectiv.

– Trebuie să ne asigurăm că până pe 10 nu a mai lucrat la alt angajator, unde a beneficiat şi acolo de deducere? Sau nu este responsabilitatea noastră?

Dacă în cursul aceleiaşi luni se schimbă locul de muncă la un alt angajator, atunci deducerea personală se acordă numai de către primul angajator (vechiul angajator).

– Deducerile se acordă şi pentru angajaţii la stat în aceleaşi condiţii? Eu aşa înţeleg, dar contabila de la instituţie a făcut un calcul şi, pentru un salariu de 1.900 de lei cu o persoană în întreţinere, a ieşit o deducere de aproximativ 25 de lei. Există astfel de situaţii? Dosarele nu sunt verificate mai sus dacă contabilii fac greşeli?

Persoanele fizice au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcţia de bază.

Obligaţia stabilirii persoanelor aflate în întreţinerea contribuabilului în funcţie de care se atribuie deducerea personală este în sarcina plătitorului de venit din salarii, la funcţia de bază.

Pentru venitul brut lunar din salarii obţinut de dumneavoastră (1.900 lei), deducerile personale se stabilesc conform Ordinului ministrului finanţelor publice nr.52/2016 privind aprobarea calculatorului pentru determinarea deducerilor personale lunare pentru contribuabilii care realizează venituri din salarii la funcţia de bază, începând cu luna ianuarie 2016, potrivit prevederilor art.77, alin.(2) şi ale art.66 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal.

Potrivit acestui ordin, pentru venitul brut de 1900 lei, deducerea personală pentru o persoană aflată în întreţinere este în sumă de 300 lei, sumă pentru care nu se calculează impozit.

În vederea clarificării situaţiei prezentate, este necesar să vă adresaţi angajatorului dumneavoastră.

– Dacă o persoană are 2 contracte de muncă a câte 4 ore fiecare, cu un venit brut de 750 lei pentru fiecare contract (1.500 lei total) la 2 angajatori diferiţi, cum i se calculează deducerea personală? Pe venit, aplicându-se astfel deducerea pe fiecare contract în parte, sau se calculează doar pentru contractul de bază, respectiv doar pentru suma de 750 lei?

Potrivit art.77, alin.(1) din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, persoanele fizice au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcţia de bază.

– Deducerea personală pentru un copil-doi, se acordă fiecarui părinte, indiferent că unul sau altul îl are în întreţinere, cum era odată specificat? Acum fiecare primeşte deducerea pentru acelaşi copil-copii?

Întrucât din întrebarea dv. nu reiese în mod clar statutul părinţilor şi nici dacă copiii sunt minori sau nu, vă comunicăm că în funcţie de acesta deducerea se acordă astfel:
– pentru copilul minor aflat în întreţinerea părinţilor sau a tutorelui, deducerea personală se acordă fiecăruia dintre părinţi, respectiv tutorelui;
– pentru copilul minor provenit din căsătorii anterioare, dreptul la deducerea personală revine părintelui căruia i-a fost încredinţat copilul şi unuia dintre soţi care formează noua familie.

În situaţia în care într-o familie sunt mai mulţi copii aflaţi în întreţinere, cu excepţia copiilor minori, aceştia vor fi preluaţi în întreţinerea unuia dintre părinţi conform înţelegerii dintre părţi. În aceste situaţii, contribuabilii vor prezenta plătitorului de venit fie o declaraţie pe propria răspundere din partea soţului/soţiei, fie o adeverinţă emisă de plătitorul de venit din salarii al acestuia/acesteia, după caz, din care să rezulte numărul şi identitatea copiilor care sunt preluaţi în întreţinere de fiecare soţ/soţie.

– Dacă angajăm pe data de 10/20 ale lunii, în vederea acordării deducerii trebuie să ne asigurăm că salariatul nu a lucrat în altă parte ţi nu a avut functie de bază până la data respectivă? Trebuie să aducă vreo dovadă în acest sens sau îi acordăm deducere fără să conteze dacă i s-a acordat în aceeaşi lună şi la vechiul loc de muncă?

Dacă în cursul aceleiaşi luni se schimbă locul de muncă la un alt angajator, atunci deducerea personală se acordă numai de către primul angajator (vechiul angajator).

Sursa: Anaf

Share

Reprimire din oficiu a codului de TVA anulat

20170809093344_2017.10.08_01_comunicat_presa_braila

INFORMARE DE PRESĂ
Reprimire din oficiu a codului de TVA anulat
Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Brăila aduce la cunoştinţa
contribuabililor faptul că, în Monitorul Oficial al României nr.584/ 21.07.2017 a fost
publicată Legea nr.177/ 2017 privind aprobarea OUG nr.3/ 2017 pentru modificarea
şi completarea Legii nr.227/ 2015 privind Codul fiscal.

Actul normativ menţionat a intrat în vigoare la data de 24 iulie 2017.
Documentul aduce completări procedurii de înregistrare în scopuri de TVA, în sensul în care agenţii economici îşi vor recăpăta codul de TVA după ce vor îndrepta situaţia care a generat risc fiscal ridicat, fără să mai treacă prin filtrul criteriilor stabilite de ANAF privind analiza de risc.
Concret, începând cu data de 1 octombrie 2017, vor fi reînregistrate din oficiu în scopuri de TVA, fără a mai fi verificate din perspectiva riscului fiscal, firmele care:
• au depus deconturi pe zero;
• nu au depus deconturi timp de 6 luni;
• asociaţii/administratorii au cazier fiscal, dacă încetează situaţia care a
condus la anulare.
Anularea din oficiu a codului de TVA se produce atât în momentul în care contribuabilul este declarat inactiv, în conformitate cu prevederile Codului de Procedură Fiscală, cât şi în următoarele situaţii:
• atunci când asociaţii/administratorii persoanei impozabile sau persoana impozabilă însăşi au/au avut înscrise în cazierul fiscal anumite fapte de natură penală;
• în situaţia în care firma nu a depus, pe parcursul a şase luni consecutive, niciun decont de TVA, în cazul persoanei impozabile care are perioada fiscală luna calendaristică şi pentru două trimestre consecutive, în cazul
persoanei impozabile care are perioadă fiscală trimestrul calendaristic;
• atunci când contribuabilul a depus deconturi pentru 6 luni consecutive, în cazul persoanei impozabile care are perioada fiscală luna calendaristică, şi pentru 2 trimestre consecutive, în cazul persoanei impozabile care are
perioadă fiscală trimestrul calendaristic, în care nu au fost evidenţiate achiziţii de bunuri/servicii şi nici livrări de bunuri/prestări de servicii realizate în cursul acestor perioade de raportare;
• în situaţia în care persoana impozabilă nu era obligată şi nici nu avea dreptul să solicite înregistrarea în scopuri de TVA;
• atunci când persoana impozabilă înfiinţată în baza Legii nr.31/ 1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu sediul activităţii economice în România, prezintă risc fiscal ridicat.
Potrivit prevederilor art.92 din Codul de Procedură Fiscală, o firmă poate fi declarată inactivă în următoarele situaţii:
– nu îşi îndeplineste, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligaţie declarativă prevăzută de lege;
– se sustrage controalelor efectuate de organul fiscal central prin declararea unor date de identificare a domiciliului fiscal care nu permit organului fiscal identificarea acestuia;
– organul fiscal central constată că nu funcţionează la domiciliul fiscal declarat;
– inactivitatea temporară înscrisă la registrul comerţului;
– durata de funcţionare a societăţii este expirată;
– societatea nu mai are organe statutare;
– durata deţinerii spaţiului cu destinaţia de sediu social este expirată
(această durată poate fi determinată de perioada de valabilitate
înscrisă în contractul de închiriere sau în contractul de comodat
depus la Oficiul Registrului Comerţului).

Share

Ghidul lucrătorului român în statele membre ale UE

Libera circulaţie a lucrătorilor este un drept fundamental care permite cetăţenilor unui stat membru al UE să muncească într-un alt stat membru al UE în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii statului membru gazdă.

Astfel, începând cu 01.01.2007, data aderării României la Uniunea Europeană (UE), cetăţenii români au posibilitatea să lucreze într-un stat membru UE, iar începând cu 01.01.2014 accesul cetăţenilor români pe piaţa forţei de muncă UE nu mai este restricţionat, prin impunerea unei autorizaţii de muncă.

În vederea susţinerii cetăţenilor români care muncesc sau doresc să muncească într-un stat al UE, în demersul de adaptare și integrare în țara gazdă, Ministerul Muncii şi Justiției Sociale în colaborare cu Ambasadele României şi Corpul ataşaţilor pe probleme de muncă şi sociale, a elaborat Ghidul lucrătorului român.

Share

Detasarea lucratorilor in statele membre UE/SEE si in Elvetia

Detaşărea transnaţională este reglementată prin dispoziţiile Uniunii Europene în materie, respectiv prevederile Directivei nr. 96/71/CE privind detaşarea lucrătorilor în cadrul furnizării de servicii, Directivei 2014/67/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind asigurarea respectării aplicării Directivei 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne („Regulamentul IMI”) şi celor ale Regulamentului nr. 883/2004 privind aplicarea sistemelor de asigurări sociale la salariaţi şi la familiile lor care se deplasează în cadrul Comunităţii.

Directiva 96/71/CE se aplică întreprinderilor înființate într‑un stat membru care, în cadrul prestării de servicii transnaționale, detașează lucrători pe teritoriul unui stat membru, în cadrul următoarelor acțiuni cu caracter transnațional:

detașarea unui lucrător, în numele întreprinderii sau sub coordonarea acesteia, pe teritoriul unui stat membru, în cadrul unui contract încheiat între întreprinderea care face detașările și destinatarul prestării de servicii care își desfășoară activitatea în statul membru respectiv, dacă există un raport de muncă între întreprinderea care face detașarea și lucrător pe perioada detașării, sau

(b) detașarea unui lucrător pe teritoriul unui stat membru la o unitate sau întreprindere care aparține grupului, dacă există un raport de muncă între întreprinderea care face detașarea și lucrător pe perioada detașării, sau

c) detașarea, în calitate de întreprindere cu încadrare în muncă temporară sau întreprindere care a pus la dispoziție un lucrător, a unui lucrător la o întreprindere utilizatoare înființată sau care își desfășoară activitatea pe teritoriul unui stat membru, dacă există un raport de muncă între întreprinderea cu încadrare în muncă temporară sau întreprinderea care a pus la dispoziție lucrătorul și lucrător pe perioada detașării.

 

Conform dispozițiilor art. 2 din Directiva 96/71/CE referitoare la detaşarea lucrătorilor în vederea prestării de servicii, lucrătorul detaşat este definit ca fiind acel lucrător care, pentru o perioadă limitată, desfăşoară propria activitate pe teritoriul unui stat membru altul decât cel în care lucrează în mod obişnuit.

 

Pe întreaga perioadă a detaşării, lucrătorul detaşat îşi păstrează raportul de muncă direct (ca salariat) cu angajatorul inițial.

 

Conform dispoziţiilor actului normativ european menționat, sunt trei condiţii necesare şi obligatorii care trebuie îndeplinite:

– firma/întreprinderea trebuie să aibă o activitate efectivă în România;

-detaşarea trebuie să rămână temporară şi limitată duratei prestaţiilor;

-trebuie să fie păstrată, pe întreaga durată a detaşării, o legătură de subordonare juridică între firma/întreprinderea din România şi salariaţii detaşaţi la o întreprindere dintr-un alt stat membru UE.

Ca urmare a menţinerii, pe perioada detaşării, a contractului individual de muncă, între angajatul detaşat în alt stat membru UE şi angajatorul din România, societatea românească va determină natura activităţii care urmează a fi desfăşurată de către angajaţii detaşaţi şi îi revine obligaţia de a plăti drepturile salariale ale lucrătorului detaşat, chiar dacă plata efectivă o realizează întreprinderea la care se face detaşarea.

Din cele de mai sus, reies ca fiind obligatorii următoarele elemente:

  • necesitatea existenței unei legături directe, determinată de existenţa unui contract de muncă între lucrătorul detaşat şi întreprinderea care face detaşarea (şi care continuă să‐şi păstreze dreptul de coordonare a activității lucrătorului).
  • în vederea detaşării, firma/angajatorul din România trebuie să încheie un contract de prestări servicii cu firma dintr-un alt stat membru UE la care lucrătorul român urmează să desfăşoare activitatea. Ulterior, se va încheia un act adiţional la contractul individual de muncă, act prin care se dispune detaşarea, document ce trebuie înregistrat la inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază îşi are sediul angajatorul din România.
  • prestația de muncă este caracterizată de o durată limitată şi trebuie desfăşurată în interesul şi în beneficiul întreprinderii care face detaşarea, asupra acesteia grevând în continuare obligațiile tipice pe care le are angajatorul, respectiv: responsabilitatea privind angajarea, gestionarea raportului de muncă, plata obligațiilor salariale şi a contribuțiilor aferente, precum şi dreptul de a adopta şi aplica măsuri disciplinare şi de concediere.

Conform legislaţiei române în vigoare, modificările aduse contractului individual de muncă, urmare a detaşării, vor fi înregistrate la inspectoratul teritorial de muncă.

De asemenea, în cazul detașării transnaționale, angajatorul solicită, pentru lucrătorul/lucrătorii ce urmează a fi detașați eliberarea formularului european A1 – Documentul portabil A1 dovedeşte exclusiv menţinerea titularului acestuia la sistemul de securitate socială din statul de trimitere (România) la casa județeană de pensii publice în raza căreia are sediul/punctul de lucru.

Link către Legislație – Legislație la nivelul Uniunii Europene, http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/legislatie/munca/mobilitatea-fortei-de-munca/8:legislatie-comunitara

Share

Modalitati prin care cetatenii romani pot obtine locuri de munca in UE/SEE si Elvetia

Cetăţenii români pot obţine un loc de muncă în străinătate atât prin mijloace proprii, contactând direct angajatorul, cât și prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, dar și a agenților privați de ocupare a forței de muncă.

Prin intermediul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, cetăţenii români pot accesa reţeaua EURES, care este reţea de cooperare între serviciile publice de ocupare europene, creată pentru facilitarea liberei circulaţii a lucrătorilor în cadrul Spaţiului Economic European şi Elveţia. Rețeaua EURES este coordonată de Comisia Europeană.

În cadrul fiecărei agenții județene pentru ocuparea forței de muncă își desfășoară activitatea un consilier EURES, care poate oferi informații suplimentare cu privire la ofertele de locuri de muncă disponibile, la cerințele angajatorului etc.

Locurile de muncă disponibile, datele de contact ale consilierilor EURES, precum și alte informații pot fi vizualizate pe site-ul EURES România,http://www.eures.anofm.ro/

În vederea obţinerii unui loc de muncă în străinătate, cetăţenii români pot apela și la agenţii privaţi de ocupare a forţei de muncă. Aceștia îşi desfăşoară activitatea în baza Legii nr. 156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate, republicată, iar activitatea lor este controlată de inspectorii din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă.

Persoanele interesate în obținerea unui loc de muncă prin intermediul societăţilor comerciale care au ca activitate principală „selecţia şi plasarea forţei de muncă” au posibilitatea de a se adresa inspectoratului teritorial de muncă în raza căruia societatea îşi are sediul/punctul de lucru pentru a solicita informaţii cu privire la:

-înregistrarea firmei la inspectoratul teritorial de muncă;

-sancţiunile aplicate acesteia, dacă a fost cazul.

Share

Angajatori! Atentie la timpul de lucru al angajatilor!

Codul Muncii contine precizari clare referitoare la timpul de lucru al angajatilor. Astfel, durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare. Prin excepţie, durata timpului de muncă, ce include şi orele suplimentare, poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, cu condiţia ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referinţă de 4 luni calendaristice, să nu depăşească 48 de ore pe săptămână. Pentru anumite activităţi sau profesii stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil, se pot negocia, prin contractul colectiv de muncă respectiv, perioade de referinţă mai mari de 4 luni, dar care să nu depăşească 6 luni.

Angajatorul are obligaţia de a ţine la locul de muncă evidenţa orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidenţierea orei de începere şi a celei de sfârşit al programului de lucru, şi de a supune controlului inspectorilor de muncă această evidenţă, ori de câte ori se solicită acest lucru

Acordarea repausului saptamanal este o alta obligatie a angajatorului. Tot Codul Muncii zice ca repausul zilnic si saptamanal este unul dintre drepturile salariatului. Repausul săptămânal este de 48 de ore consecutive, de regulă sâmbăta şi duminica.

Munca de noapte este de asemenea, bine reglementata de legislatie. Munca prestată între orele 22,00-6,00 este considerată muncă de noapte. Salariatul de noapte reprezintă ori salariatul care efectuează muncă de noapte cel puţin 3 ore din timpul său zilnic de lucru ori salariatul care efectuează muncă de noapte în proporţie de cel puţin 30% din timpul său lunar de lucru. Salariaţii de noapte beneficiază fie de program de lucru redus cu o oră faţă de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care efectuează cel puţin 3 ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază, fie de un spor pentru munca prestată în timpul nopţii de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.

Atentie! Angajatorul care, în mod frecvent, utilizează munca de noapte este obligat să informeze despre aceasta inspectoratul teritorial de muncă.

Precum  sunt bine reglementate aceste aspecte din punct de vedere legislativ, tot in Codul Muncii sunt stabilite si sanctiunile pentru nerespectarea acestora de catre angajatori.

Astfel,   numai in luna septembrie si numai pentru aspectele precizate anterior, ITM Arad a aplicat un numar de 22 de sanctiuni in valoare totala de 7500 lei iar pana azi, de la inceputul anului 2017, au fost aplicate un numar de 357 de sanctiuni in valoare totala de 93.000 lei. Din numarul total de sanctiuni aplicate la nivelul ITM Arad pe linie de relatii de munca acest cuantum de 375 de sanctiuni reprezinta o treime din total, ceea ce reflecta faptul ca o mare parte dintre angajatori nu respecta (inca) prevederile legale in domeniu.

Sursa: ITM Arad

Share

Munca nedeclarata (mai) aspru pedepsita de legiuitor

Acum o luna de zile, mai bine zis incepand cu 07 august 2017 au intrat in vigoare noile modificari ale prevederilor Codului Muncii in ceea ce priveste munca nedeclarata. Astfel în legislaţia românească s-a definit munca nedeclarata, aceasta reprezentând conform actualelor reglementări:

– primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă, în ziua anterioară începerii activităţii;

– primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii;

– primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat;

– primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parţial.

Contractul individual de muncă se încheie în baza consimţământului părţilor, în formă scrisă, în limba română, anterior începerii activităţii de către salariat. Obligaţia de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului.

Totodată, reglementarea legală care stabilea ca infracţiune fapta de a primi la muncă mai mult de 5 persoane fără contract individual de muncă a fost abrogată, fiind înlocuită cu sancțiunea contravențională cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată, indiferent de numarul celor identificati.

În același context, noile modificari legislative aduc si noi sanctiuni dintre care amintim:

  • primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii, cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată;
  • primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat, cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată;
  • primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parţial, cu amendă de 10.000 lei pentru fiecare persoană identificată.

Sursa: ITM Arad

Share

Flit TVA vs Split TVA

Ma intrebam, daca sistemul TVA ridica atat de multe probleme Romaniei, de ce il mai foloseste? Daca Romania are o rata mai mica de colectare decat a celorlaltor tari europene, daca este un proces atat de costisitor si dificil, de ce nu se renunta la el? Da, stim ca UE a impus ca fiecare tara membra sa aiba o rata de minim 15%. Dar acum vad ca nu impune nimic Romaniei cand vrea sa aplice de capul ei un mod de colectare prin plati defalcate. Cu atat mai mult cu cat se stie ca Bulgaria a incercat inainte de aderare sa aplice sistemul “split TVA” si l-a abandonat. Eu ma duc cu gandul sa abandonam complet sistemul TVA. USA nu a avut acest sistem pana de curand,anul acesta parca. Este o inventie continentala. In 1918 a aparut conceptul in Germania, Franta a inceput sa o aplice in 1954 iar UK in 1974. Intre timp cred ca 70% din tarile lumii aplica sistemul. UK a introdus sistemul pentru a-si finanta intrarea pe piata comuna. Aplicarea sistemului TVA este strans legata de aparitia marilor corporatii, a pietei comune. Desi se defineste ca o taxa indirecta, de consum, progresiva, in realitate este o taxa regresiva. Un om cu venituri mici isi va consuma toate veniturile. Un om cu venituri mari va consuma comparabil si va investi diferenta de venit. Acesta din urma insa va plati TVA tot la acelasi nivel cu al aceluia cu venituri mici. Pana la urma este un impozit care cade in carca celor saraci desi in aparenta este echitabil. Exista scutire de tva la un plafon anume pentru companiile mici. Dar consumatorul final, omul de rand nu are scutire. Daca s-ar da scutiri de TVA pe CNP, in functie de veniturile realizate si s-ar aplica direct la casa de marcat cine stie cum, cu un card inteligent individual, atunci as mai zice echitabil. Dar asa cum merg lucrurile acum, cel mai usor ar fi doar taxarea venitului. Pur si simplu sa se ramana doar cu impozitul pe venit, cu un treshhold, o scutire pana la un anume plafon sa zicem. In cel mai rau caz, se poate renunta si la tipul acesta de scutire, in fond tot asta se intampla acum. Omul de rand, cu un salariu minim pe economie, sau mediu, achita la stat 16% dupa ce i s-a acordat o deducere de baza, mica ce e drept, 300-500lei. Daca pui in calcul ca i se retine si pensie si sanatate si somaj de inca 16,5% asta ridica retinerile actuale la cca 29%, zicem 30%. Cu TVA pe care il achita cand se duce sa cheltuie restul de bani care i-au ramas, adica 19% din 70%, inseamna ca mai este pagubit cu inca 13%. Deci povara lui fiscala actuala este oricum 43%, zicem 45%. Asta fara a lua in calcul cat plateste compania pentru el ca taxe salariale. Si atunci zic, decat sa te chinui cu TVA 19% mai bine suplimentezi impozitul direct, pe venit, si il duci la 30%. Tot acolo ajungi, 30% impozit venit plus 16.5% fac 46,5%, cu deducerile de baza zicem 45%. Si s-a incheiat balciul cu TVA.  Pardon, e drept ca la alimente avem o cota redusa de TVA, 9%. Dar la utilitati nu, si stim bine ce procent semnificativ din venituri il constituie plata facturilor de utilitati. Da, statul se mai chinuie sa inverseze rolurile cu aceste taxari inverse din agricultura si comertul cu electronice, sa ramana plata de tva in sarcina celor care nu au scutiri de tva la livrari. Adica tot sa evite cererile de rambursare TVA. Da, asta este o solutie, dar e zbatere. Toate zbaterile presupun costuri suplimentare. Din banii contribuabililor, desigur. Sa vedem dupa Brexit ce face UK, mentine TVA? La o petitie online pentru renuntarea la TVA in UE se gandeste cineva? Si ca veni vorba de online, mediul online a luat amploare, este greu controlabil, presupune resurse. Sa urmaresti care anume nerezident a depasit plafonul de scutire de tva pentru livrarile din tara ta, la cat se ridica livrarile si sa vezi daca iti achita sau nu acel tva. Nu mai zic ca nu ai cum sa il obligi sa deschida cont separat de tva pe teritoriul Ro. Desi daca ma gandesc, prin reprezentant fiscal il poti obliga. Problema insa este cum controlezi mediul online si cu ce costuri. De aceea, consider ca ceea ce s-a aplicat si a functionat in anii ’70 si pana recent, a devenit neadecvat.

Share

Speta Anaf taxare inversa deseuri

Speta publicata la data 10.04.2017
Referitor la: Codul fiscal

Domeniu:
6 Taxa pe valoarea adaugata

Subdomeniu:
14 Dispozitii comune

Scurta descriere:
Produse obtinute din deseuri si alte metale

Intrebare

Se aplica taxarea inversa la livrarea de bare care au fost obtinute din deseuri feroase si neferoase la care au fost adaugate si metale primare (ex. zinc, staniu, nichel)?

Raspuns

Potrivit Codului fiscal, se aplica taxarea inversa la livrarea de deseuri feroase si neferoase, de rebuturi feroase si neferoase, inclusiv produse semifinite rezultate din prelucrarea, fabricarea sau topirea acestora.
Ca urmare, pentru livrarea de bare care au fost obtinute din deseuri feroase si neferoase la care au fost adaugate si metale primare (ex. zinc, staniu, nichel) nu se aplica taxarea inversa.

Baza legala

Legea nr 227 / 2015 articolul 331 al. 2 lit. a pct. 1

 

Share

Speta Anaf TVA avans imobil nou

Speta publicata la data 22.09.2017
Referitor la: Codul fiscal

Domeniu:
6 Taxa pe valoarea adaugata

Subdomeniu:
14 Dispozitii comune

Scurta descriere:
TVA avans vanzare imobil nou

Intrebare

La facturarea avansului incasat in baza unui contract de promisiune de vanzare a unui imobil neconstruit incheiat intre doua societati inregistrate in scop de TVA si care se finalizeaza prin transferul titlului de proprietate asupra imobilului, se poate aplica taxarea inversa?

Raspuns

In conformitate cu prevederile pct.7 alin.(17) din Normele metodologice date in aplicarea Titlului VII Taxa pe valoare adaugata din Codul fiscal, in cazul contractelor de promisiune de vânzare a unui imobil neconstruit, finalizate prin transferul titlului de proprietate asupra construcțiilor rezultate prin contract de vânzare-cumpărare, se consideră că are loc o livrare de bunuri imobile. În cazul în care nu are loc transferul titlului de proprietate asupra construcțiilor rezultate, are loc o prestare de servicii.
Conform Codului fiscal exigibilitatea taxei intervine la data la care se incasează avansul, pentru platile in avans efectuate inainte de data la care intervine faptul generator.
Potrivit codului fiscal, pentru livrarea de constructii se aplica taxarea inversa, daca furnizorul si beneficiarul sunt persoane inregistrate in scopuri de TVA.
Ca atare, se poate aplica taxarea inversa la facturarea avansului incasat in baza unui contract de promisiune de vanzare a unui imobil neconstruit incheiat intre doua societati inregistrate in scop de TVA si care se finalizeaza prin transferul titlului de proprietate asupra imobilului.

Baza legala

Legea nr 227 / 2015 articolul 282 alin. 1 si 2, articolul 331 alin. 1
Hotararea guvernului nr 1 / 2016 articolul pct 7 alin. 17

 

Share

Certificatul A1 este obligatoriu pentru toti soferii care intra in Franta de la 1 aprilie

De la 1 aprilie toti soferii care fac transport international trebuie sa detina la bord certificatul A1 la intrarea pe teritoriul Frantei, potrivit Legii Macron. Certificatul A1 dovedeste ca asigurarile sociale ale lucratorului mobil sunt platite in statul membru de rezidenta sau in ricare altul.
Certificatul A1 trebuie sa fie tinut la bordul vehiculului sau prezentat, in cazul unui control, autoritatilor prin intermediul reprezentantului companiei in Franta.
In Romania certificatul A1 este eliberat de Casa Nationala de Pensii. Procedura de obtinere a documentelor portabile A1 se regaseste pe site-ul CNPP, dosarul care se transmite institutiei trebuie sa contina documentele care sunt indicate pe cererea care se descarca accesand link-ul https://www.cnpp.ro/documentul-portabil-a1 (se utilizeaza Cererea pentru societati comerciale – cazuri de pluriactivitate).
Documentele portabile A1 se elibereaza dupa analizarea documentelor din dosar si verificarea conditiilor la care s-a facut referire in prezentarea cadrului legal.
Perioada de valabilitate a A1 este inscrisa in acesta – determina legislatia de securitate sociala in care se regasesc lucratorii in urmatoarele 12 luni calendaristice, formularele fiind reinnoite dupa trecerea celor 12 luni si reanalizarea situatiei (sunt cazuri in care se emit documente portabile si pentru perioade mai scurte, in functie de contractele prezentate, de situatia in care s-a aflat compania si de alti factori).
Termenul de solutionare este de 30 de zile de la data completarii dosarului. Nu se percep taxe la emiterea A1. Dosarul poate fi depus fie in zilele de lucru cu publicul (luni si joi, in intervalul orar 8:30-16:00), fie expediat prin posta sau firme de curierat. Pentru informatii suplimentare, Directia Relatii Internationale poate fi contactata la telefon 021.311.80.47, in zilele de marti si miercuri, intre orele 10:00-14:00.

Sursa: traficmedia.ro

Share

ANAF a raspuns intrebarilor legate de Formularul 200

ANAF a organizat o noua sesiune de consultanta cu tema Depunerea declaratiei privind veniturile realizate din Romania de catre persoanele care au realizat veniturile din cedarea folosintei bunurilor in anul 2016 (Formularul 200).

Iata care au fost cele mai interesante intrebari si raspunsuri:

Care este termenul maxim pana la care institutia dumneavoastra poate emite decizia de regularizare pentru veniturile anului anterior stabilite prin declaratia 200, de la data depunerii acesteia? Legea specifica faptul ca respectiva decizie se poate plati in 60 zile de la primire, insa nu specifica in termen de trimitere.

ANAF: Emiterea deciziilor de impunere anuale, pe baza datelor din declaratiile privind veniturile realizate si a celorlalte informatii existente in evidenta fiscala, se face de organul fiscal, pana la data de 15 septembrie a anului urmator celui pentru care se face impunerea

 

Pentru un contract de inchiriere in valuta care a fost reziliat in luna mai 2016 si au fost recalculate obligatile de plata pe anul 2016 mai este necesara depunerea formularului 200? Avand in vedere instructiunile declaratiei-pct 3.2.4 b) si referirea la art 121 alin 9 din codul fiscal?

ANAF: Stimata doamna, aveti dreptate. In situatia descrisa de dvs. tinand cont de reglementarea potrivit careia in cazul rezilierii contractului incheiat in valuta, venitul anual se stabileste la cursul valutar din ziua precedenta in care se face impunerea, nu mai aveti obligatia depuneri formularului 200. Din pacate raspunsul la solicitarea dvs. din sesiunea precedenta a fost eronat. Cu aceasta ocazie, dorim sa va multumim pentru ca ati sesizat eroarea.

 

O persoana fizica romana, nerezidenta in Romania ( domiciliata in Italia), care obtine venituri din chirii din Romania,ce declaratii trebuie sa depuna si ce obligatii are fata de statul roman ?

ANAF: Persoana fizica romana, rezidenta sau nerezidenta , care obtine venituri din inchirierea sau din alta forma de cedare a dreptului de folosinta a unei proprietati imobiliare situate in Romania are obligatia sa declare si sa plateasca impozit pe venit precum si contributia de asiigurari sociale de sanatate aferente venitului obtinu. Declararea venitului anual din chirii se face prin completarea si depunerea formularului 200 ( cu exceptiile prevazute de lege) direct sau printr-un impuiternicit. Plata impozitului pe venit precum si a contributiei de asiigurari sociale de sanatate se face in baza deciziei emise de organul fiscal.
Persoanele fizice care detin o asigurare pentru boala si maternitate in sistemul de securitate sociala din alt stat membru al Uniunii Europene, Spatiului Economic European si din Confederatia Elvetiana sau in statele cu care Romania are incheiate acorduri bilaterale de securitate sociala cu prevederi pentru asigurarea de boala si maternitate, in temeiul legislatiei interne a statelor respective, care produce efecte pe teritoriul Romaniei, si fac dovada valabilitatii asigurarii nu datoreaza contributia de asigurari sociale de sanatate pentru veniturile realizate. Pentru exceptarea de la plata contributiei de asigurari sociale de sanatate, acestea depun la organul fiscal competent, direct sau prin imputernicit, formularul 603 “Declaratia pe propria raspundere pentru exceptarea de la plata contributiei de asigurari sociale de sanatate”, insotita de documente justificative, astfel cum sunt prevazute la pct.5 din Ordinul comun al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala si al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr.3697/2016. Mai multe detalii se regasesc in Ghidul fiscal al persoanelor fizice care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor ce poate fi accesal la acest link

Aici regasesti raspunsurile referitoare la regimul special pentru agricultori, iar aici gasesti sesiunea legata de stabilirea rezidentei fiscale.

 

Sursa: Ciel.ro

Share

Semnificatia codurilor din fisa sintetica de platitor

  • pentru creante fiscale:
Cod Tip creanta fiscala Simbol
1 debit D
2 dobanda, majorari M
3 amenda A
4 penalitate P
5 dobanda simpla MS
6 penalitate de intarziere PI
7 titlu executoriu TE
  • pentru diverse tipuri de operatii:
Cod Tip operatie Simbol
operatiune
i01 incasare I
s01 storno incasare S_I
i02 restituire RST
s02 storno restituire S_RST
i03 rambursare RMB
s03 storno rambursare S_ RMB
i04 compensare (figureaza in dreptul
impozitului de unde provine
suma de compensat)
C_D
s04 storno compensare S_ C_D
i05 Compensare (figureaza in dreptul
impozitului compensat)
C_C
s05 storno compensare S_ C_C
i96 inlesnire la plata INSL
i97 insolvabili INVB
i98 faliment FLMT
i99 solicitare certificat CTF
SCA scadere SCA
S scutire S
DIM diminuare de impozit DIM
A anulare A
DRAMB sume de rambursat DRAMB
PRE prescriptie PRE
SS plata in plus SS
  • pentru documentele care stau la baza inregistrarii creantei fiscale in fisa sintetica pe platitor:

 

Cod Tip document Denumire scurta
1 Declaratie DEC.
2 Decizie de impunere DEC.IMP.
3 Procese-verbale de contraventie PCV.
4 Decizie de calcul accesorii DEC.ACC
  • pentru sursa de preluare a informatiilor:
Cod Tip document Senumire scurta
1 declaratie Dec.
2 corectie Cor.
3 rectificare rec.

 

Share

PFA 2016: Ce cheltuieli poţi deduce şi în ce condiţii?

De la 1 ianuarie, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod fiscal, reglementările care vizează impozitarea veniturilor obținute din activităţi independente au suferit modificări. Prin urmare, persoanele fizice autorizate (PFA) îşi pot deduce doar anumite cheltuieli când îşi calculează venitul net. Aflaţi din acest articol care sunt acestea, dar şi ce cheltuieli nu pot fi deduse sub nicio formă la calculul venitului net.

Noul Cod fiscal, în vigoare de la începutul anului 2016, stabileşte la art. 68 că venitul net anual rezultat din activităţi independente se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, ca diferenta între venitul brut şi cheltuielile aferente realizării venitului, deductibile conform datelor contabile.

Potrivit actului normativ, în ceea ce priveşte deductibilitatea cheltuielilor, sunt introduse o serie de noi elemente, remarcându-se o relaxare a criteriului general de deducere, după cum specialiştii de la Viboal Findex explicau într-un articol publicat în octombrie 2015 de AvocatNet.ro.

Astfel, pentru a fi deduse, cheltuielile trebuie să îndeplinească anumite condiţii, iar prima dintre acestea este ca respectivele cheltuieli, efectuate în scopul desfăşurării activităţii independente, să fie efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate, justificate prin documente.

Faţă de reglementările anterioare, ce s-au aplicat până la finalul anului 2015, a fost eliminată sintagma ”să fie efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate, în scopul realizării venitului”, astfel încât, în prezent, este întărit argumentul potrivit căruia deducerea fiscală a cheltuielilor se poate exercita și atunci când cheltuielile nu generează în mod direct și automat un venit impozabil, dar sunt efectuate în cadrul activității economice.

În plus, potrivit documentului amintit, există şi o serie de alte criterii ce trebuie îndeplinite, pentru a putea fi deduse cheltuielile, dintre care amintim:

  • să fie cuprinse în cheltuielile exerciţiului financiar al anului în cursul căruia au fost plătite;
  • să respecte regulile privind amortizarea;
  • să respecte regulile privind deducerea cheltuielilor reprezentând investiţii în mijloace fixe pentru cabinetele medicale;
  • să fie efectuate pe perioada deplasării contribuabilului care îşi desfăşoară activitatea, în ţară şi în străinătate, în scopul desfăşurării activităţii, reprezentând cheltuieli de cazare si transport;
  • să reprezinte contribuţii profesionale obligatorii datorate, potrivit legii, organizaţiilor profesionale din care fac parte contribuabilii;
  • să fie efectuate în scopul desfăşurării activităţii şi reglementate prin acte normative în vigoare;
  • să reprezinte preţul de cumpărare sau valoarea stabilita prin expertiza tehnică la data dobândirii, după caz, pentru activele neamortizabile, cheltuielile deductibile fiind înregistrate la momentul înstrăinarii acestora.

Care sunt cheltuielile deductibile, potrivit Codului fiscal?

Noul Cod fiscal, în vigoare din prima zi a lui 2016, stabileşte la art. 68 alin. (5) cheltuielile deductibile limitat, după cum urmează:

  • cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum şi pentru acordarea de burse private, în limita unei cote de 5% din baza de calcul;
  • cheltuielile de protocol, în limita unei cote de 2% din baza de calcul;
  • cheltuielile sociale, în limita sumei obţinute prin aplicarea unei cote de până la 5% asupra valorii anuale a cheltuielilor efectuate cu salariile personalului. Observăm că, faţă de reglementările anterioare, plafonul de deductibilitate pentru cheltuielile sociale a fost majorat de la 2% la 5% aplicat asupra valorii anuale a cheltuielilor efectuate cu salariile personalului.
  • scăzămintele, perisabilităţile, pierderile rezultate din manipulare/depozitare, potrivit legislaţiei în materie, inclusiv cheltuielile cu bunuri cu termen depăşit de valabilitate potrivit legii;
  • cheltuielile reprezentând tichete de masă şi vouchere de vacanţă, acordate de angajatori;
  • cheltuielile cu primele de asigurare voluntară de sănătate și contribuțiile la fonduri de pensii facultative efectuate în scopul personal al contribuabilului, în limita plafoanelor (400 de euro pe an). Astfel, a fost clarificat faptul că aceste cheltuieli sunt deductibile fiscal, existând în trecut interpretarea că acestea erau deductibile doar pentru salariați;
  • cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii, aferente autoturismelor folosite de contribuabil sau membru asociat sunt deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecărei persoane. De asemenea, este menținută și limitarea la 50% a cheltuielilor aferente autoturismelor, similar regulilor de la impozitul pe profit.
  • cheltuielile reprezentând contribuţii obligatorii datorate pentru salariaţi inclusiv cele pentru asigurarea de accidente de muncă şi boli profesionale;
  • cheltuielile reprezentând contribuţii sociale obligatorii, potrivit legii, datorate de către contribuabil în limitele stabilite;
  • cheltuieli pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă;
  • dobânzi aferente împrumuturilor de la persoane fizice şi juridice, altele decât instituţiile care desfăşoară activitatea de creditare cu titlu profesional;
  • cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentând chiria – rata de leasing – în cazul contractelor de leasing operaţional, respectiv cheltuielile cu amortizarea şi dobânzile pentru contractele de leasing financiar;
  • cotizaţii plătite la asociaţiile profesionale în limita a 4.000 euro anual. Anterior, în baza vechiului Cod fiscal, cotizaţiile plătite la asociaţiile profesionale erau deductibile în limita a 2% din baza de calcul.

Important! Potrivit normelor în vigoare, cotizațiile obligatorii la organismele profesionale din care fac parte contribuabilii rămân limitate la 5% din venitul brut realizat.

Care sunt cheltuielile considerate nedeductibile la calculul venitului net?

Normele legale stabilesc o listă de cheltuieli care nu îndeplinesc criteriile amintite mai sus şi care sunt considerate nedeductibile la calculul venitului net.

În această categorie de cheltuieli intră impozitul pe venit datorat, inclusiv impozitul pe venitul realizat în străinătate, dar și sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale.

Nedeductibile sunt și amenzile, confiscările, dobânzile, penalitățile de întârziere și penalitățile datorate autorităților române și străine, potrivit prevederilor legale, altele decât cele plătite conform clauzelor din contractele comerciale.

Tot în lista cheltuielilor care nu pot fi deduse se înscriu și donațiile de orice fel, precum și cheltuielile cu primele de asigurare, altele decât cele pentru bunurile din patrimoniul personal al contribuabilului, când acestea reprezintă garanție bancară pentru creditele utilizate în desfășurarea activității independente a acestuia.

Nici ratele creditelor și nici sumele sau valoarea bunurilor confiscate nu pot fi deduse la calculul venitului net.

Normele legale mai prevăd că printre cheltuielile nedeductibile se număra și cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile ale căror surse se află pe teritoriul României sau în străinătate, dar și cele privind bunurile constatate lipsă din gestiune sau degradate și neimputabile, dacă inventarul nu este acoperit de o poliță de asigurare.

La acestea se adaugă și impozitul pe venit suportat de plătitorul venitului în contul beneficiarilor de venit.

În alta ordine de idei, în ceea ce priveşte regimul cheltuielilor pentru autovehicule, vor fi deductibile 50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv în scopul desfăşurării activităţii şi a căror masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 3.500 kg şi nu au mai mult de nouă scaune de pasageri, dacă vehiculele respective se înscriu în oricare dintre următoarele categorii:

  • sunt utilizate exclusiv pentru servicii de urgenţă, servicii de pază şi protecţie şi servicii de curierat;
  • sunt utilizate de agenţii de vânzări şi de achiziţii;
  • sunt utilizate pentru transportul de persoane cu plata, inclusiv pentru serviciile de taximetrie;
  • sunt utilizate pentru prestarea de servicii cu plata, inclusiv pentru închirierea către alte persoane sau pentru instruire de către şcolile de şoferi;
  • sunt utilizate ca mărfuri în scop comercial.

Sursa: avocatnet.ro

Share

Persoanele care au doar venituri din dividende vor plăti CASS la toată suma, după ce Guvernul a scos plafonul maxim

Plafonul echivalent cu 5 salarii medii brute – de 13.405 lei, în 2016 – va fi scos, conform modificărilor aprobate vineri de Guvern, atât pentru salarii, cât și pentru veniturile obținute exclusiv din investiții sau alte surse. Astfel, contribuția CASS va fi achitată plafonat, în continuare, pentru activități independente, drepturi de autor, chirii, activități agricole.

Proiectul pregătit în acest sens a fost prezentat în exclusivitate de Profit.ro vineri dimineața.

Salariul mediu brut în funcție de care se calculează plafonul este stabilit prin bugetul asigurărilor sociale, pentru anul trecut fiind de 2.681 lei. Pentru 2017, bugetul nu a fost, încă, întocmit.

Conform modificărilor aduse Codului fiscal de guvern, a fost eliminat plafonul maxim al bazei lunare de calcul a contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS), reprezentând contravaloarea a 5 câștiguri salariale medii brute, prevăzut în cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor,  investiții și  din alte surse.

Astfel, o persoană datorează CASS asupra întregului venit realizat dacă are salariu sau doar venituri din investiții (dividende, dobânzi) sau alte surse.

În schimb, dacă o persoană are atât venituri din salarii, pensii, activități independente, cedarea folosinței bunurilor, cât și din dividende, dobânzi, atunci nu va datora CASS pentru acestea din urmă.

Venituri din alte surse sunt enumerate de Codul fiscal la art 114, printre care:

  • bunurile și/sau serviciile primite de un participant la persoana juridică, acordate/furnizate de către persoana juridică în folosul personal al acestuia;
  • prime de asigurări suportate de o persoană fizică independentă sau de orice altă entitate, în cadrul unei activități pentru o persoană fizică în legătură cu care suportatorul nu are o relație generatoare de venituri din salarii și asimilate salariilor, potrivit cap. III – Venituri din salarii și asimilate salariilor;
  • veniturile, cu excepția celor obținute ca urmare a unor contracte încheiate în baza Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau în baza raporturilor de serviciu încheiate în baza Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, obținute de către operatorii statistici din activitatea de colectare a datelor de la populație și de la persoanele juridice cuprinse în cercetările statistice efectuate în vederea producerii de statistici oficiale;
  • câștiguri primite de la societățile de asigurări, ca urmare a contractului de asigurare încheiat între părți cu ocazia tragerilor de amortizare;
  • venituri, sub forma diferențelor de preț pentru anumite bunuri, servicii și alte drepturi, primite de persoanele fizice pensionari, foști salariați, potrivit clauzelor contractului de muncă sau în baza unor legi speciale;
  • venituri primite de persoanele fizice reprezentând onorarii din activitatea de arbitraj comercial.

Sursa:profit.ro

Share

Noutati fiscale de care ar trebui sa tineti seama: In declaratia 205 nu se mai declara veniturile din salarii, restul stopajului la sursa fiind declarat prin acelasi formular ( Ordin al presedintelui ANAF )

In declaratia 205 nu se mai declara veniturile din salarii (restul stopajului la sursa fiind declarat prin acelasi formular), iar declaratia cu venitul nerezidentilor este numerotata cu nr. 207, ea devenind declaratie informativa cu amenda usturatoare in caz de nedepunere, potrivit  Ordinul ce aproba formulare pentru declaratiile fiscale 200, 201, 204, 205, 207 depuse din 201, publicat in Monitorul Oficial.

Ce trebuie sa retinem din documentul ANAF?

  • In primul rand, el actualizeaza formularele de declaratii pe care le vor completa contribuabilii persoane fizice, sau platitorii de venituri catre persoanele fizice, pentru veniturile realizate incepand cu data de 01.01.2017, data intrarii in vigoare a noului Cod fiscal.

Care sunt cele mai semnificative schimbari intervenite?

  • Principala modificare este adusa modului de utilizare pentru declaratia 205 – Declaratie informativa cu impozitul retinut la sursa. In aceasta nu se mai declara veniturile din salarii si impozitul pe venitul din salarii. Foarte important : Declaratia 205 se depune pentru celelalte venituri ale persoanei fizice impozitate la sursa (dividende, dobanzi, venituri din premii, venituri din alte surse, etc).
  • O alta modificare se refera la declaratia cu veniturile realizate de nerezidenti in sfera impozitarii in Romania.  Pentru prima data in ultimii ani aceasta declaratie este numerotata si de acum o vom cunoaste ca declaratia 207 – 207  „Declaratie  informativa  privind  impozitul  retinut la  sursa/veniturile  scutite,  pe  beneficiari  de  venit nerezidenti”.

Ce formulare au mai fost modificate si mai ales, cum?

Sunt modificate urmatoarele formulare si declaratii:

  • Formularul 200 – „Declaratie privind veniturile realizate din Romania” aferent anului 2016 se depune pana in data de 25 mai 2017 inclusiv. Se declara urmatoarele categorii de venituri: a)activitati independente; b)cedarea folosintei bunurilor, cu exceptia veniturilor din arenda; c)activitati agricole pentru care venitul net se stabileste in sistem real;  d)piscicultura si/sau silvicultura; e)transferul titlurilor de valoare si orice  alte operatiuni cu instrumente financiare; f)jocuri de noroc realizate de catre persoanele fizice ca urmare a participarii la jocuri de noroc la distanta si festivaluri de poker;  g)alte surse, pentru care contribuabilii au obligatia depunerii declaratiei.Nota: depun declaratia si persoanele cu handicap scutite de impozit daca realizeaza aceste venituri.
  • Formularul 204 – „Declaratie  anuala  de  venit  pentru  asocierile  fara personalitate  juridica …” Declaratia se completeaza si se depune in cazul asocierilor fara personalitate juridica, constituite intre persoane fizice care realizeaza venituri din activitati independente, activitati de productie, comert, prestari servicii, profesii liberale, drepturi de proprietate intelectuala, inclusiv din activitati adiacente, din activitati  agricole, din piscicultura sau silvicultura, pentru care venitul net se determina in sistem real, pe baza datelor din contabilitate.Termen de depunere si responsabilitate : se completeaza si se depune de catre asociatul desemnat prin contractul de asociere sa raspunda pentru indeplinirea obligatiilor asocierii fata de autoritatile publice, pana la data de 15 martie a anului urmator celui de raportare. Nota: ulterior, fiecare participant la asociere declara veniturile primite conform procedurii aplicabile pentru fiecare tipuri de venituri!
  • Formularul 205  -„Declaratie  informativa  privind  impozitul  retinut  la  sursa…” Pentru anul 2016 termenul de depunere este data de 28 februarie 2017 inclusiv. Declaratia se depune de platitorii de venituri ce achita catre persoane fizice urmatoarele tipuri de venituri: a)venituri din dividende;b)venituri din dobanzi;  c)venituri din lichidarea unei persoane juridice; d)venituri din premii;  e)venituri din jocuri de noroc cu impunere finala;  f)venituri din alte surse. De retinut : In cazul in care, in cursul anului, la nivelul aceluiasi platitor, au fost efectuate plati privind mai multe tipuri de venituri, se completeaza un singur formular. Pentru fiecare tip de venit platit se genereaza, in acelasi formular, cate un tabel, inscriindu-se datele corespunzatoare pentru fiecare beneficiar.
  • Formularul 207 – „Declaratie  informativa  privind  impozitul  retinut la  sursa/veniturile  scutite,  pe  beneficiari  de  venit nerezidenti” Declaratia aferenta anului 2016 se va depune pana in data de 28 februarie 2017. Principalele venituri realizate de nerezidenti in sfera declaratiei sunt: Venituri din dividende  si venituri din dobanzi; Venituri din redevente si venituri din comisioane; Venituri din activitati sportive si de divertisment; Venituri din consultanta si management;  Venituri din servicii prestate pe teritoriul Romaniei. Foarte important: Declaratia 207 este incadrata de legiutor in categoria celor ,,informative”. In cazul nedepunerii la termen a declaratiei, amenzile sunt dintre cele mai aspre, amenda de la 2.000 lei la 3.500 lei, pentru persoanele fizice, si cu amenda de la 12.000 lei la 14.000 lei, pentru persoanele juridice.
  • Formularul 230 „Cerere privind destinatia sumei reprezentand pana la 2% din impozitul anual pe veniturile din salarii si din pensii „. Si in anul 2017 salariatii, pensionarii pot redirectiona 2% din impozitul anual catre o entitate cu rol social. Cererea se poate depune la autoritatea fiscala pana in data de 25 mai 2017 inclusiv. Nota: are aceasta posibilitate si PFA prin formularul 200.
  • Formularul 250  „Decizie  de  impunere  anuala pentru  veniturile  realizate  din  Romania  de  persoanele  fizice”  si Formularul 251  „Decizie  de  impunere  anuala  pentru  veniturile  realizate  din  strainatate  de  persoanele  fizice” sunt emise de autoritatea fiscala si reprezinta acte administrative cu caracter executoriu.

Cel mai tarziu, pana in data de 15 Septembrie 2017 vor fi emise deciziile de impunere pentru anul 2016, conform ordinului analizat. Contribuabilii au 60 de zile de la comunicare pentru a achita impozitele datorate.

Share

Taxele din 1 ianuarie: Scad TVA și accizele, dar salariații, pensionarii și PFA nu vor mai fi scutiți de CASS pentru dividende și drepturi de autor

TVA și accizele la carburanți scad, taxa pe construcții speciale dispare, în schimb contribuția de asigurări de sănătate (CASS) va fi achitată pentru drepturi de autor și venituri din investiții obținute de salariați, pensionari și persoane cu activități independente.

Pe de altă parte, va fi introdus un impozit specific pentru turism si restaurante, potrivit unei legi votate de parlament. Tot din prima zi a anului nou, intră în vigoare Legea 209/2016 care obligă  comercianții să accepte plățile prin card bancar dacă au cifre de afaceri de peste 10.000 euro.

Anul 2017 se anunță cu surprize pentru fiscalitate. PSD, partid care a câștigat alegerile și se pregătește să instaleze noul guvern, are un plan de reducere masivă a taxelor și de creștere a cheltuielilor, după cum Profit.ro a scris aici.

Ce aduce nou Codul fiscal de la 1 ianuarie 2017?

  • TVA standard de 19%
  • Impozitul pe construcții speciale- de 1% asupra valorii construcțiilor existente în patrimoniu – dispare
  • Se elimină excepția potrivit căreia persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, investiții (dividende, dobânzi), precum și din alte surse, nu datorează CASS de 5,5% pentru aceste venituri dacă mai realizează și venituri din salarii, pensii sau venituri din activităti independente.
  •  Se introduce plafonul maxim al bazei lunare de calcul a CASS, respectiv, bază lunară de calcul asupra căreia se aplică cotă individuală de contribuție nu poate fi mai mare decât echivalentul a de 5 ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului de asigurări sociale de stat;
  •  Vor fi reduse accizele la carburanți: motorină de la 1897,08 lei /1000 litri la 1518,04 lei /1000 litri, benzină fără plumb de la 2035,40 lei /1000 litri la 1656,36 lei /1000 litri
  •  Stock option plan va viza orice persoană juridică ce acordă angajaților, administratorilor și/sau directorilor acesteia, sau ai persoanelor juridice afiliate ei, dreptul de a achiziționa la un preț preferențial, sau de a primi cu titlu gratuit un număr determinat de titluri de participare, emise de entitatea respectivă.
  •  Se prelungește nelimitat scutirea de impozit a profitului reinvestit care se va aplica și pentru dreptul de utilizare a programelor informatice, fără achiziția dreptului de proprietate asupra softului respectiv

Sursa: profit.ro

Share

Cum pot agricultorii să renunțe la plata TVA, de anul viitor

Agricultorii care vor să aplice regimul special de TVA trebuie să depună la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) o notificare în acest scop. Totodată, pot cere și scoaterea din evidența plătitorilor de TVA, potrivit procedurii publicate de ANAF.

Procedura de trecere la regimul special de TVA pentru agricultori a fost publicată într-un proiect de ordin care prevede modelul și conținutul formularului de înregistrare/anulare a înegistrării în scopuri de TVA (087).

Agricultorii (persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale) care realizează activități de producție agricolă și servicii agricole pot opta pentru regimul special de taxă de la 1 ianuarie 2017, porivit OUG  84/2016.

Care sunt principalele elemente ale regimului

  • Agricultorii nu deduc TVA pentru achiziții, dar nici nu colectează TVA pentru vânzări de produse agricole/prestări de servicii agricole, indiferent de cifra de afaceri realizată și nu țin nici un fel de evidențe în scopuri de TVA (cu excepția operațiunilor intracomunitare).
  • Agricultorii vor fi înscriși într-un registru special, iar beneficiarii acestora vor avea obligația să menționeze achizițiile efectuate de la agricultori într-o evidență distinctă.
  • Regimul este opțional, agricultorii putând opta pentru a aplica regimul normal de TVA dacă îi avantajează.
  • Cei înregistrați în scopuri de TVA pot renunța în favoarea aplicării regimului special pentru agricultori.
  • Trebuie să se înregistreze în scopuri de TVA doar agricultorii care desfășoară și alte activități economice decât cele agricole (care nu pot intra sub incidența regimului special), dacă din acele activități depășesc plafonul de 220.000 de lei (de exemplu un agricultor realizează și servicii de restaurant din care depășește plafonul de 220.000 lei).

Cum procedează

Agricultorii care optează pentru regimul special depun la  ANAF competent  o notificare în acest sens. ANAF organizează Registrul agricultorilor care aplică regimul special și îl publică pe site-ul instituției.

Agricultorii vor fi înscriși în  Registru de către ANAF, până la data de 1 a lunii următoare celei în care a fost depusă notificarea. Totodată, pot cere scoaterea din evidența persoanelor înregistrate în scopuri de TVA în vederea aplicării regimului special. Solicitarea se poate depune între data de 1 și 10 a fiecărei luni următoare perioadei fiscale aplicate de persoana impozabilă, anularea înregistrării fiind valabilă de la data comunicării deciziei privind anularea înregistrării în scopuri de TVA.

Agricultorii pot reveni la regimul normal de taxă tot printr-o notificare în acest sens. În aceste cazuri, ANAF îi radiază din Registrul agricultorilor care aplică regimul special până la data de 1 a lunii următoare celei în care a fost depusă notificarea.

Regimul simplificat a fost introdus în Codul fiscal pentru că agricultorii au dificultăți în aplicarea regimului normal de TVA, conform Ministerului de Finanțe.  Pentru livrările de produse agricole/serviciile agricole, agricultorii nu vor avea obligațiile ce revin celor care aplică regimul normal de TVA, respectiv: să se înregistreze în scopuri de TVA după depășirea plafonului de scutire de 220.000 lei, să colecteze TVA, emită facturi, să țină jurnale de vânzare/cumpărare sau alte evidențe în scopuri de TVA, să depună decontul de TVA, etc.

Sursa: profit.ro

Share

Ministerul Comunicațiilor elimină plafonul de 10.000 de dolari pe angajat pentru scutirea de impozit pe salarii în IT

Programatorii vor beneficia de scutirea de impozit pe veniturile din salarii și asimilate salariilor chiar dacă firma la care lucrează nu a obținut un venit de 10.000 de dolari anual pe angajat, iar măsura se va aplica inclusiv companiilor aflate în primul an de funcționare sau celor care au trecut printr-o reorganizare, potrivit unui comunicat publicat miercuri de Ministerul Comunicațiilor.

Profit.ro a anunțat din vară intenția Guvernului de a elimina „bariera” de 10.000 de dolari fixată în acest moment ca plafon pentru scutirea programatorilor de plata impozitului pe venit și preocuparea acestuia de statutul start-upurilor.

Astăzi, angajatorii care au ca activitate crearea de programe pentru calculatoare sunt scutiți de la plata impozitelor pe venit dacă au realizat în anul precedent un venit de cel puțin 10.000 de dolari din comercializarea softurilor.

Programatorii beneficiază de scutiri de la plata impozitului pe salarii încă din 2004, măsura fiind luată de Guvernul condus atunci de Adrian Năstase, scrie news.ro.

În 2015, Guvernul condus de Victor Ponta a luat decizia să aplice această scutire pentru toți angajații din domeniu, indiferent de specializarea absolvită.

La începutul lunii noiembrie, ministrul Comunicațiilor, Delia Popescu, a declarat, pentru News.ro, că statul ar trebui să ia mai multe măsuri pentru a putea să păstreze specialiști IT și a nu mai ajunge într-o stare de captivitate în raport cu firmele private.

Totodată, ministrul consideră că, pentru încurajarea start-up-urilor, trebuie eliminată bariera de 10.000 de dolari de venit per angajat, condiție impusă firmelor care vor să obțină scutire de la plata impozitului pe salariu pentru angajații lor.

Programatorii vor beneficia de noile facilități ca urmare a modificării unui ordin de ministru, emis în martie 2015, privind încadrarea în activitatea de programare. Această măsură va intra în vigoare imediat după ce va fi publicată în Monitorul Oficial.

”Totodată, s-a eliminat restricția care prevedea că acest ordin se aplică acelor angajatori care au înregistrat în anul precedent un venit anual de cel puțin 10.000 dolari americani, echivalent în lei, pentru fiecare angajat ce beneficiază de facilitatea fiscală”, se arată în comunicat.

În plus, a fost extins domeniul de aplicabilitate al ordinului și pentru anul înființării unei firme, iar ordinul se va aplica și la companiile care au trecut în cursul anului printr-o reorganizare.

Pentru simplificarea procedurilor, a fost prevăzută posibilitatea ca angajatorul să păstreze documentele justificative în format electronic, cu condiția ca acestea să fie semnate cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, acordat de un furnizor de servicii acreditat.

”Astfel, scutirea de impozit pe veniturile din salarii și asimilate salariilor se aplică lunar, numai pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor, obținute din desfășurarea unei activități de creare de programe pentru calculator, în baza unui contract individual de muncă, indiferent de momentul angajării persoanei care beneficiază de scutire”, se arată în comunicat.

 

Sursa:profit.ro

Share

ANAF introduce un nou formular pentru românii care lucrează în străinătate

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) introduce un nou formular prin care românii asigurați în alt stat  vor declara acest fapt pe propria răspundere pentru a fi scutiți de plata contribuției de sănătate în România.

Printr-un proiect de ordin, ANAF propune procedura prin care cei care au asigurare de sănătate în altă țară sunt scutiți de plata contribuției de asigurare de sănătate (CASS) în România.

Noutatea este că aceștia vor declara pe propria răspundere, printr-un formular care va fi introdus din 2017 (formular 603), că sunt asigurați în alt stat. Pe lângă formular, trebuie să depună un document justificativ, cum ar fi: document portabil A1, TR/R1 -Formular privind legislația aplicabilă, PM/RO101 -Certificat privind legislația aplicabilă, MD/RO101 -Certificat privind legislația aplicabilă, etc.

Procedura este dată în aplicarea prevederilor din Codul fiscal, existente de mai mulți ani, prin care persoanele fizice care dețin o asigurare de sănătate în țările cu care România are încheiat acord bilateral de securitate socială nu au calitatea de contribuabil la sistemul național de asigurãri sociale de sănătate. Practic, aceștia nu trebuie să achite CASS în România.

Este vorba de cei care dețin o asigurare pentru boală și maternitate în sistemul de securitate socială din alt stat membru al Uniunii Europene, Spațiului Economic European și Confederației Elvețiene sau în statele cu care România are încheiate acorduri bilaterale de securitate socială (inclusiv din afara UE).

Prin proiectul de ordin, ANAF propune aprobarea procedurii de exceptare de la plata CASS pentru aceste persoane, precum și aprobarea modelului, conținutului și a instrucțiunilor de completare a formularului 603 – Declarație pe propria răspundere pentru exceptarea de la plata CASS.

Sunt vizați de procedură atât românii, cât și străinii din România care au asigurare în alt stat, respectiv: cetățenii străini și apatrizii care au solicitat și au obținut prelungirea dreptului de ședere temporarã ori au domiciliul în România; cetãțenii statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic Europeanși ai Confederaþiei Elvețiene care nu dețin o asigurare încheiatã pe teritoriul altui statmembru   care   produce   efecte   pe   teritoriul   României,  care   au   solicitat  și   au   obținutdreptul de a sta în România pentru o perioadã de peste 3 luni, persoanele   din   statele   membre   ale   Uniunii   Europene Spațiului Economic Europeanși ai Confederaþiei Elvețiene care îndeplinesc condiþiile de lucrãtor frontalier și desfãșoarã o activitate salariatã sau independentã în România și care rezidã în alt statmembru în care se întorc de regulã zilnic ori cel puþin o datã pe sãptãmână, precum și pensionarii din sistemul public de pensii care nu mai au domiciliul în România și care își stabilesc reședința pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, al unui stat aparținând Spațiului Economic Europeanși ai Confederaþiei Elvețiene, respectiv domiciliul pe teritoriul unui stat cu care România aplicã un acord bilateral de securitatesocialã cu prevederi pentru asigurarea de boalã-maternitate, care nu dețin o asigurareîncheiatã pe teritoriul altui stat membru care produce efecte pe teritoriul României.

viewscntSursa:profit.ro

Share

Ajustarea TVA ca efect fiscal privind invalidarea codului de TVA, urmare a depunerii formularului 088. Studiu de caz

Una dintre temele fiscale cele mai des dezbătute, de la începutul acestui an fiscal, este legată atât de situaţiile care impun completarea şi depunerea formularului 088, cât şi de criteriile discreţionare regăsite în cuprinsul acestui formular, în vederea evaluării de către organele fiscale a capacitaţii unui contribuabil de a derula activităţii economice.

Conform legislaţiei în vigoare, în situaţiile privind schimbarea sediului social şi a administratorilor / asociaţilor, contribuabilii au obligaţia să întocmească şi să depună – la solicitarea organelor fiscale – celebrul deja formular 088. Să presupunem că o societate – mare contribuabil îşi schimbă administratorul de la tată la fiu. Să presupunem în continuare că această societate – mare contribuabil este înfiinţată la începutul anilor 90, având sediul social în propriul apartament al proprietarilor business ului respectiv, în care, în mod evident, nu se desfăşoară de facto activitate economică. Rezultatul în urma judecăţii de valoare a organelor fiscale ? Invalidarea codului de TVA, pornind de la condiţia scriptică – e adevărat, reglementată ca atare de cadrul normativ – că nu are activitate economică la sediul social…fară a mai conta că are, poate, sute de salariaţi, o cifra de afaceri de zeci de milioane de euro anual, sau investiţii de multe milioane de euro în dezvoltarea unor puncte de lucru moderne.

Care ar fi însă efectele fiscale ale invalidării codului de TVA ? Dureroase apreciem noi, deoarece invalidarea codului de TVA nu transformă această persoană impozabilă într-un neplătitor de TVA. Prevederile de la art. 11 alin. (8) şi (9) din noul Cod fiscal stabilesc obligaţia persoanei ce are codul de TVA anulat / invalidat să colecteze TVA pentru tranzacţiile efectuate (când acestea se află în sfera TVA), fără a putea însă să îşi exercite, în contrapartidă, şi dreptul de deducere aferent intrărilor. O fi asta în conformitate cu principiul neutralităţii taxei, reglementat de dreptul comunitar destul de explicit în acest sens ?

În acelaşi timp, o altă consecinţă este legată de utilizarea bunurilor societăţii în perioada invalidării codului de TVA, deoarece acest fapt obligă persoana impozabilă să ajusteze TVA pentru bunurile de capital existente în patrimoniul acesteia sau la serviciile neconsumate. Această prevedere o regăsim în norma de aplicare pentru art. 305 din Codul fiscal regăsită la pct. 79 alin. (14) din HG nr. 1/2016, după cum urmează:

„(14) În cazul persoanelor impozabile a căror înregistrare în scopuri de TVA a fost anulată de organele fiscale competente conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e) şi h) din Codul fiscal, se consideră că bunurile de capital nu sunt alocate unei activităţi economice pe perioada în care nu au avut un cod valabil de TVA, fiind obligatorie ajustarea taxei conform art. 305 alin. (4) lit. a) pct. 1 din Codul fiscal. Ajustarea se reflectă în ultimul decont de taxă depus pentru perioada fiscală în care a fost anulată înregistrarea în scopuri de TVA a persoanei impozabile. După înregistrarea în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, persoanele impozabile pot ajusta taxa aferentă bunurilor de capital proporţional cu perioada rămasă din perioada de ajustare, în conformitate cu prevederile art. 305 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal. În situaţia bunurilor de capital livrate în cadrul procedurii de executare silită sau a celor achiziţionate de la persoane impozabile aflate în procedura falimentului potrivit Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare, în regim de taxare, în perioada în care persoanele impozabile nu au avut un cod valabil de TVA, persoanele impozabile pot ajusta taxa aferentă acestora proporţional cu perioada rămasă din perioada de ajustare, determinată în funcţie de anul în care a avut loc livrarea bunurilor respective. Ajustarea se reflectă în primul decont de taxă depus după înregistrarea în scopuri de TVA a persoanei impozabile sau, după caz, într-un decont ulterior.”.

Observăm că trebuie să efectuăm ajustarea TVA pentru aceste bunuri de capital, urmând prevederile normativ aplicabile acestei structuri de active, respectiv:

a.    durata de ajustare este de 5 ani şi începe de la data de 1 ianuarie a anului în care au fost dobândite bunurile de capital;

b.    TVA de plată generat de ajustare se determină ca pondere a anilor de neutilizare în activităţi economice taxabile în total perioadă de ajustare;

c.    anul achiziţiei este considerat un an integral de utilizare în activităţi economice;

d.    anul schimbării destinaţiei activului în activităţi fără drept de deducere este considerat an integral de neutilizare în activităţi economice;

e.    nu se ajustează sumele nesemnificative pentru TVA mai mică de 1.000 lei.

 

Să exemplificăm şi cu un studiu de caz practic, în sensul conotaţiilor teoretice exprimate anterior. Societatea X S.R.L. este persoană juridică română, înfiinţată conform Legii nr. 31/1990 privind societăţile, cu modificările şi completările ulterioare, şi înregistrată în scopuri de TVA, în baza art. 316 din Codul fiscal. Funcţia de administrator este exercitată de persoana fizică A.B., de cetăţenie română şi rezidentă fiscal în România. În data de 20 decembrie 2015 acesta predă atribuţiile de administrator fiului său A.C., de asemenea de cetăţenie română şi rezidentă fiscal în România. În luna februarie 2016, societatea este notificată să depună – în termen de 15 zile – formularul 088, ca urmare a modificării structurii administratorilor. În urma analizei datelor declarate prin formularul amintit, după analiza documentelor justificative, în data de 7 martie 2016, societatea primeşte decizia de anulare a înregistrării în scopuri de TVA, ca urmare a faptului că nu probează capacitatea de a desfăşura activităţi economice, în baza art. 316 alin. (11) lit. h) din Codul fiscal. La momentul invalidării codului de TVA, societatea deţinea în patrimoniu un utilaj de producţie achiziţionat în data de 28 iunie 2014 cu suma de 100.000 lei Ă TVA 24%, pentru care a fost adoptată amortizarea fiscală prin metodă liniară cu o durată de viaţă de 6 ani. Ce implicaţii fiscale urmărim în legătură cu TVA dedusă la achiziţia echipamentului?

 

În cazul nostru, activul a fost achiziţionat în data de 28 iunie 2014 şi perioada de ajustare se finalizează la 31 decembrie 2018. Anii 2014 şi 2015 se prezumă că sunt ani în care activul este utilizat în activităţi economice iar anii 2016-2018 sunt ani de neutilizare în activităţi economice. Pe cale de consecinţă, se va ajusta TVA în sumă de 24.000 lei x 3/5 â 14.400 lei, iar înregistrare contabilă privind ajustare TVA este:

635 „Cheltuieli cu alte taxe şi impozite” â 4426 „TVA deductibilă” cu suma de 14.400 lei.

În ciuda faptului că temeiul normativ presupune declararea ajustării de TVA în ultimul decont depus, în practică nu se mai poate respecta efectiv această prevedere, iar ajustarea TVA trebuie declarată în baza formularului 307 „Declaraţie privind sumele rezultate din ajustarea taxei pe valoarea adăugată”. Din punct de vedere fiscal, cheltuiala cu ajustarea TVA este însă o sumă deductibilă la calculul impozitului pe profit, deoarece aceasta este efectuată în scopul desfăşurării activităţii economice a societăţii, conform art. 25 alin. (1) din noul Cod fiscal.

Sursa: zf.ro

Share

Administrarea contribuabililor mijlocii, de la 1 ianuarie 2017

De la 1 ianuarie se aplică noi reglementări, în locul celor date prin OPANAF nr. 3649/2015 privind organizarea activităţii de administrare a contribuabililor mijlocii. Noul ordin al preşedintelului ANAF nr. 3610/2016 a fost publicat în Monitorul oficial nr. 1034/2016.

Reţinem o mai clară precizare a categoriilor de contribuabili eligibili, precum şi  principiile de încadrare a contribuabililor mijlocii în funcţie de criteriile de selecţie şi reguli specifice.

Condiţia generală de eligibilitate

Se consideră eligibili contribuabilii care se încadrează în una dintre următoarele categorii:

  • persoanele juridice române înfiinţate potrivit Legii societăţilor, inclusiv entităţile rezultate în urma fuziunii cu alţi contribuabili;
  • sucursalele contribuabililor persoane juridice străine care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României;
  • regiile autonome, companiile şi societăţile naţionale şi societăţile cu capital majoritar sau integral de stat;
  • institutele naţionale de cercetare-dezvoltare.

Criterii de selecţie

Selecţia contribuabililor mijlocii se realizează între contribuabilii eligibili, în funcţie de criterii specifice, criteriul de bază şi criteriul de continuitate.

Contribuabilii mijlocii sunt stabiliţi în ordine descrescătoare în funcţie de criteriul de bază, selectaţi în limita unui număr maxim de 18.478 de contribuabili.

Criteriile specifice privesc:

  • reprezentarea fiscală şi anume contribuabilii nerezidenţi pentru care contribuabilii mijlocii au calitatea de reprezentanţi sau reprezentanţi fiscali;
  • criteriul grupului fiscal unic, încadrându-se în categoria contribuabililor mijlocii reprezentantul fiscal şi membrii grupului fiscal unic, cu condiţia ca unul dintre aceştia să îndeplinească criteriile de selecţie.

Criteriul de bază, reprezentând criteriul valoric agregat, este rezultatul agregării a 3 indicatori selectaţi din punct de vedere economic şi bugetar în următoarele proporţii:

a) cifra de afaceri – 50%;

b) volumul obligaţiilor fiscale declarate – 30%;

c) volumul cheltuielilor cu personalul – 20%.

Indicatorii prevăzuţi la lit. a) şi c) sunt cei raportaţi în situaţiile financiare încheiate la data de 31 decembrie a anului anterior celui în care se efectuează selecţia/actualizarea. Pentru contribuabilii care nu au depus, până la data actualizării listelor, situaţiile financiare încheiate la data de 31 decembrie a anului anterior celui în care se efectuează actualizarea, cifra de afaceri şi volumul cheltuielilor cu personalul se calculează pe baza datelor înscrise în Decontul de TVA  (formular D300) şi declaraţiile privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, a impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate (formular D112), depuse pe anul anterior Volumul obligaţiilor fiscale se stabileşte conform declaraţiilor depuse de către contribuabili în cursul anului precedent celui în care se efectuează selecţia sau actualizarea contribuabililor.

Criteriul de continuitate. Contribuabilii mijlocii selectaţi/actualizaţi potrivit care nu mai îndeplinesc criteriul de bază nu mai sunt administraţi de către administraţiile pentru contribuabilii mijlocii constituite la nivelul regiunii şi Administraţia fiscală pentru contribuabilii mijlocii din cadrul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Bucureşti, după 3 ani consecutivi în care nu îndeplinesc acest criteriu, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor expirării acestei perioade.

Contribuabilii mijlocii selectaţi/actualizaţi care nu mai îndeplinesc regulile specifice nu mai sunt administraţi de către administraţiile pentru contribuabilii mijlocii constituite la nivelul regiunii şi Administraţia fiscală pentru contribuabilii mijlocii din cadrul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Bucureşti, după 3 ani consecutivi în care nu îndeplinesc aceste reguli, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor expirării acestei perioade.

Reguli specifice

Contribuabilii mijlocii aflaţi în administrarea administraţiilor pentru contribuabilii mijlocii constituite la nivelul regiunii şi Administraţiei fiscale pentru contribuabilii mijlocii din cadrul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Bucureşti până la 31 decembrie 2016, care au intrat în procedura insolvenţei, în anul fiscal în care se face selecţia, vor rămâne în categoria contribuabililor mijlocii.

În schimb, cei care îndeplinesc criteriile de selecţie, dar sunt în procedura falimentului nu intră în categoria contribuabililor mijlocii.

Contribuabilii rezultaţi în urma divizării/reorganizării unui contribuabil mijlociu vor fi administraţi în continuare.

Contribuabilul nou-rezultat din fuziunea/reorganizarea unui contribuabil mijlociu cu un alt contribuabil va fi preluat spre administrare, pe bază de protocol de predare- primire, în termen de 10 zile lucrătoare de la data înregistrării acestei operaţiuni la registrul comerţului ori de la data reorganizării, după caz.

Dacă un contribuabil absoarbe prin fuziune/reorganizare un contribuabil mijlociu, acesta va fi preluat spre administrare, pe bază de protocol de predare- primire, în termen de 10 zile lucrătoare de la data înregistrării acestei operaţiuni la registrul comerţului ori de la data reorganizării, după caz.

În situaţia în care, de la data selecţiei/actualizării listelor şi până la data de 1 ianuarie a anului următor, au fost identificaţi contribuabili care se încadrează în criteriul grupului fiscal unic, aceştia se preiau în administrare în primele 10 zile lucrătoare ale anului următor celui în care s-a făcut selecţia/actualizarea.

Sediile secundare ale contribuabililor mijlocii sunt administrate de administraţiile pentru contribuabilii mijlocii constituite la nivelul regiunii sau de Administraţia fiscală pentru contribuabilii mijlocii din cadrul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Bucureşti, după caz, în a căror administrare se află contribuabilul mijlociu care le-a înfiinţat.

Predarea-primirea contribuabililor mijlocii

Contribuabilii mijlocii stabiliţi potrivit criteriilor de selecţie se preiau în administrare de către administraţiile pentru contribuabilii mijlocii constituite la nivelul regiunii sau de Administraţia fiscală pentru contribuabilii mijlocii din cadrul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Bucureşti, după caz, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a fost efectuată selecţia.

Pentru contribuabilii mijlocii care urmează să fie preluaţi în administrare de către administraţiile pentru contribuabilii mijlocii constituite la nivelul regiunii sau de Administraţia fiscală pentru contribuabilii mijlocii din cadrul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Bucureşti, după caz, şi pentru sediile secundare ale acestora, informaţiile aflate în sistemele informatice de administrare a creanţelor fiscale se transferă în format electronic între organele fiscale centrale implicate în procedura de predare-primire, în termen de 5 zile lucrătoare de la închiderea anului în care se efectuează selecţia/actualizarea.

Până la data de 20 ianuarie a anului pentru care se realizează selecţia/actualizarea contribuabililor mijlocii, se va finaliza protocolul de predare-primire a dosarelor fiscale ale contribuabililor mijlocii şi ale sediilor secundare ale acestora.

NOTIFICAREA. Contribuabilii care fac obiectul predării sunt notificaţi de către organul fiscal central în a cărui administrare se află la data selecţiei/actualizării.

 

Sursa:legestart.ro

Share

Taxa pentru promovarea turistică a Capitalei în 2017, aprobată de CGMB

Proiectul de hotărâre privind taxa pentru promovarea turistică a municipiului București în 2017 a fost aprobat, miercuri, în ședința Consiliului General al Municipiului București (CGMB), cu 39 de voturi „pentru” și niciun vot „împotrivă”. Taxa se calculează prin aplicarea cotei de 1% la venitul din cazare pentru fiecare zi de sejur a turistului. Primarul general Gabriela Firea a declarat că promovarea turistică a Bucureștiului se va face mult mai eficient dacă banii colectați prin această taxă vor fi folosiți la nivel de municipalitate, nu pe fiecare sector în parte.

„Cred că se va vedea eficiența acestui proiect dacă banii vor fi folosiți la nivel de municipalitate, nu fiecare sector în parte să-și promoveze parcurile pe care le deține, muzeele pe care le are în administrare. Cred că fost o greșeală de la început ca aceste sume să fie colectate de sectoare, care nu le-au putut întrebuința, pentru că nu au avut niciun cadru legal, nicio explicare a folosirii acestor sume”, a spus Gabriela Firea.

Edilul Capitalei a subliniat că, prin acest proiect de hotărâre, nu se va institui o nouă taxă, ci va fi menținută cea din anii trecuți, dar că dorește să se vină și cu un alt proiect prin care să se facă o promovare turistică la nivelul Capitalei, și nu pe fiecare sector în parte, scrie News.ro.

„Noi nu instituim o taxă, o menținem pe cea din anii trecuți, doar că am subliniat că vrem să venim și cu un alt proiect pe care să-l dezbatem și să-l votăm aici, proiect prin care suma să fie întrebuințată pentru promovarea Capitalei de către municipalitate. Brandul turistic este București, nu putem promova Capitala pe zone”, a afirmat Firea.

Proiectul de hotărâre a fost aprobat cu 39 de voturi „pentru”, niciun vot „împotrivă” și nicio abținere.

Taxa specială pentru promovarea turistică a municipiului București pentru anul 2017 se calculează prin aplicarea cotei de 1% la venitul din cazare pentru fiecare zi de sejur a turistului, valoare care nu include TVA, potrivit proiectului de hotărâre.

Prin instituirea taxei speciale se urmărește creșterea numărului de turiști în București, a duratei de ședere a turiștilor, a veniturilor obținute din turism și introducerea Capitalei pe harta destinațiilor de tip „city break” a UE.

Astfel, taxa se va încasa de către hotel, hotel-apartament, motel sau pensiune turistică odată cu luarea în evidență a persoanelor cazate și va fi depusă la bugetul local al sectorului în care își desfășoară activitatea până la data de 10, inclusiv, a lunii următoare celei în care s-a colectat această taxă.

De asemenea, potrivit proiectului de hotărâre, unitatea de cazare are obligația de a depune lunar o declarație-decont la Direcția de Impozite și Taxe Locale a sectorului în raza căreia este situată respectiva unitate, până la data de 10, inclusiv, a lunii următoare celei în care s-a colectat taxa.

Sumele încasate cu titlu de taxă specială vor fi evidențiate într-un cont distinct, potrivit proiectului.

În cazul în care depunerea declarațiilor-decont nu se va face la timp, unitatea va fi sancționată cu o amendă de la 70 de lei la 279 de lei, iar nedepunerea lor se pedepsește cu amendă de la 279 de lei la 696 de lei. Pentru persoanele juridice, amenda este cu 300 la sută mai mare.

Taxa specială de 1% pentru promovarea turistică a Bucureștiului se va folosi pentru susținerea de evenimente care pot genera creșterea numărului de turiști în Capitală, organizarea sau participarea la târguri și conferințe, realizarea de campanii publicitare, promovarea atracțiilor, evenimentelor și obiectivelor turistice din București prin intermediul centrelor de informare turistică, mediul online și social media, se mai arată în proiect.

Sursa: profit.ro

Share

ANAF introduce un nou formular și modifică alte opt declarații fiscale

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) propune, printr-un proiect de ordin, modificarea modelului și conținutului a opt formulare folosite pentru declararea veniturilor realizate începând cu 1 ianuarie 2016, precum și introducerea unui nou formular.

Formularele vizate de modificări sunt:

  • 200 „Declarație privind veniturile realizate din România”;
  • 201 „Declarație privind veniturile realizate din străinătate”;
  • 204 „Declarație anuală de venit pentru asocierile fără personalitate juridică și entități supuse regimului transparenței fiscale”;
  • 205 „Declarație informativă privind impozitul reținut la sursă, veniturile din jocuri de noroc și câștigurile/pierderile din investiții, pe beneficiari de venit”;
  • 207 „Declarație informativă privind impozitul reținut la sursă/veniturilescutite, pe beneficiari de venitnerezidenți”;
  • 230 „Cerere privind destinația sumei reprezentând până la 2% din impozitul anual pe veniturile din salarii și din pensii”;
  • 250 „Decizie de impunere anuală pentru veniturile realizate din România de persoanele fizice”
  • 251 „Decizie de impunere anuală pentru veniturile realizate din străinătate de persoanele fizice”

Noul formular propus este formularul 207.

Care sunt modificările?

În cazul formularelor 200  „Declarație  privind  veniturile  realizate  din  România”, 201 „Declarație privind veniturile realizate din străinătate”și 204 „Declarație anuală de venit  pentru  asocierile  fără  personalitate  juridică  și  entități  supuse  regimului transparenței fiscale”, modificările se referă la:

  • eliminarea tipului de venit din activități comerciale și introducerea tipului de venit din activități de producție, comerț, prestări servicii;
  • redenumirea tipului de venituri din profesii libere ca venituri din profesii liberale
  • redefinirea  veniturilor  din  investiții pentru  care  persoana  fizică  are  obligația declarării acestora;
  • introducerea categoriei de venit, venit din alte surse;
  • introducerea  opțiunii  privind  regularizarea  impozitului  pe  venit  pentru persoanele fizice rezidente într-un  stat membru  al  Uniunii  Europene  sau într-un  stat  cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri și care realizează venituri  din  România  în  calitatede  artiști  de  spectacol  sau  ca  sportivi,  din  activitățiartistice și sportive;
  • introducerea informațiilor referitoarela statul de rezidență și codul de identificare fiscală  emis  de  autoritatea  fiscală  din  statul  de  rezidență pentru persoanele  fizice nerezidente
  • modificarea corespunzătoare a instrucțiunilor de completare.

În cazul formularului 205, noutățile vizează:

  • eliminarea  informațiilor  privind  impozitul  pe  veniturile  din  salarii  și  asimilate acestora,din drepturi de proprietate intelectuală,din pensii, din arendare, precum  și din activități realizate într-o asociere dintre o persoană juridică contribuabil  potrivit  titlului  II „Impozitul  pe  profit”sau  titlului  III „Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor”și o persoană  fizică, informații  care  se  regăsesc în  formularul 112  “Declarație  privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate”;
  • eliminarea informațiilor  referitoare  la unele  categorii de  venituri  pentru  care, începând cu 1 ianuarie 2016, impozitul nu se mai reține la sursă de plătitorul de venituri (ex: venituri din activități desfășurate în baza contractelor/convențiilor civile, precum și a contractelor de agent,venituri din activitatea de expertiză contabilă și tehnică, judiciară și extrajudiciară,etc);
  • redefinirea sau  eliminarea  unor  venituri  din  cadrul  categoriei  de  venituri  din investiții(câștiguri  din  transferul  titlurilor  de  valoare  și  orice  alte  operațiuni   cu instrumente  financiare,  inclusiv  instrumente financiare derivate și din  transferul  aurului financiar, câștiguri din operațiuni de vânzare-cumpărare de valută);
  • introducerea unor informații referitoare la beneficiarii de venit nerezidenți: statul de  rezidență  și  codul  de  identificare fiscală  emis  de  autoritatea  fiscală  din  statul de rezidență;

În cazul formularului 230:

  • introducerea  unei  noi  categorii  de  venit (venituri  din  pensii)pentru  care  se solicită direcționarea  sumei  reprezentând până  la 2%  din  impozitul  anual  pentru susținerea entităților nonprofit/unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private;
  • introducerea  unei  anexe  la  formular  care  se  va  completa în cazul persoanelor care au realizat venituri din mai multe surse de venit și solicită direcționarea unei sume reprezentând  până  la  2%  din  impozitul  anual  pentru  susținerea  mai  multor  entități nonprofit/unități de cult;

În ceea ce privește formularele 250 și 251, au fost actualizați o serie de indicatori, temeiul  de  drept,  precum  și unele referințe  legislative.

Formularul 207 nou introdus, „Declarație informativă privind impozitul reținut la sursă/veniturile scutite, pe beneficiari de venit nerezidenți”, va fi depus de către plătitorii de venituri care au obligația calculării, reținerii și plății impozitului pe veniturile cu regim de reținere la sursă a impozitului, realizate  de  beneficiari  de  venit nerezidenți  sau  convențiilor  de  evitare  a dublei impuneri încheiate de România cu alte state.

viewscntSursa: profit.ro

Share

Livrare bun imobil vechi. Ce regim TVA se aplica si ce implicatii fiscale apar?

Avem ca exemplu pentru analiza urmatoare cazul in care se doreste vanzarea unui imobil construit in anul 2014 catre o persoana juridica platitoare de TVA. Vom vedea care sunt posibilitatile de vanzare in ce priveste TVA-ul (scutire, taxare inversa sau taxare normala), precum si care sunt implicatiile TVA dedus initial la construirea/cumpararea imobilului de mai sus.

Totodata, in situatia in care se doreste ca acest imobil sa fie vandut catre o persoana fizica neplatitoare de TVA, care indeplineste conditiile de achizitie cu 5% TVA (ca parte a politicii sociale), stabilim daca societatea este obligata sa faca vanzarea aplicand cota de 5% sau daca va fi obligata sa respecte regula generala de scutire avand in vedere ca acest imobil este considerat vechi. De asemena, stabilim in care din situatiile de mai sus trebuie depusa notificare la ANAF.

Fiind vorba de un imobil considerat vechi din punct de vedere al TVA, livrarea imobilului va fi scutita de TVA prin efectul legii conform art. 292 alin. 2 lit. f din Codul fiscal, indiferent de client. In aceasta ipoteza, este obligatorie ajustarea TVA dedusa initial (se pierde dreptul de deducere).

Daca se doreste sa se evite ajustarea TVA, atunci se poate opta pentru taxarea operatiunii, caz in care trebuie depusa notificarea specifica la organul fiscal conform art. 292 alin. 3 din Codul fiscal
si pct. 58 alin. 3 din Normele metodologice de aplicare.

Odata optat pentru taxare, imobilul va fi vandut  in regim de taxare, dupa cum urmeaza:
– cu taxare inversa, daca beneficiarul livrarii este o persoana (juridica, fizica) inregistrata in scop de TVA in Romania conform art. 331 alin. 2 lit. g din Codul fiscal;

– cu cota redusa de TVA de 5%, daca beneficiarul este o persoana fizica ce indeplineste conditiile de achizitie pentru cota redusa de la art. 292 alin. 3 lit. c din Codul fiscal (cu prezentarea declaratiei pe proprie raspundere notariala din partea persoanei fizice beneficiare);
– cu cota standard de TVA 20% prevazuta de art. 292 alin. 1 lit. a din Codul fiscal, in celelalte cazuri.

Nu se pune problema ajustarii dreptului de deducere, aceasta fiind pastrat intrucat operatiunea de livrare este taxabila, chiar daca prin optiune si indiferent de modalitatea de taxare (taxare inversa, cu cota redusa ori cu cota standard de TVA).

sursa: infotva.manager.ro

Share

Comercianții de băuturi alcoolice, tutun, carburanți primesc un nou termen pentru obținerea atestatului de la ANAF

Termenul de depunere a cererilor de înregistrare pentru eliberarea atestatelor pentru comercializarea produselor accizabile este amânat până la 15 februarie 2017, anunță Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).

Inițial, termenul limită era marți, 20 decembrie. ANAF precizează că operatorii economici care dețin atestate valabile pentru distribuție și comercializare în sistem angro/en detail de produse energetice și atestate pentru distribuție și comercializare angro de băuturi și/sau tutun prelucrat pot, până la 15 februarie 2017 inclusiv, să depună la autoritatea competentă o nouă cerere de înregistrare și documentele aferente.

Atestatele emise anterior își pierd valabilitatea la 15 februarie 2017, iar desfășurarea activităților respective fără atestat poate constitui, după caz, infracțiune sau contravenție.

Sursa: profit.ro

Share

Decembrie – luna licitațiilor pentru valorificarea bunurilor confiscate

Decembrie – luna licitațiilor pentru valorificarea bunurilor confiscate

Agenția Naționalã de Administrare Fiscalã organizeazã în perioada 06 – 31 decembrie 2016 zeci de licitații pentru valorificarea unor bunuri mobile și imobile și recuperarea sumelor stabilite prin hotãrâri judecãtorești pronunțate în materie penalã și rămase definitive.

Anunțurile de vânzare pot fi vizualizate pe portalul A.N.A.F. la urmatorul link:

Share

Se modifică criteriile de selecție a contribuabililor mari și mijlocii Agenția Națională de Administare Fiscală redefinește criteriile de includere a contribuabililor în categoriile ”mari” și ”mijlocii”

Se modifică criteriile de selecție a contribuabililor mari și mijlocii

Agenția Națională de Administare Fiscală redefinește criteriile de includere a contribuabililor în categoriile ”mari” și ”mijlocii”, pentru a se încadra în tendinţele economico-financiare actuale.

15392989_1742613939391252_2484165722765152381_o

Share

Taxele și impozitele se pot plăti și online pe www.ghiseul.ro

Taxele și impozitele se pot plăti și online pe www.ghiseul.ro

Persoanele fizice își pot plăti din 14 decembrie 2016 obligațiile fiscale și prin intermediul www.ghiseul.ro. ANAF a finalizat procedura de achiziție publică a serviciilor de acceptare a plăților online de impozite, taxe și contribuții cu ajutorul cardului bancar, prin Sistemul Național Electronic de Plăți (www.ghiseul.ro), și a încheiat cu trei bănci un Acord cadru valabil 32 de luni.
Pentru maximizarea eficienței economice a achiziției și păstrarea posibilității adaptării comisioanelor la volumul plăților, BCR, Banca Transilvania și Garanti Bank au semnat cu ANAF Acordul cadru conform căruia, periodic, este aleasă oferta cu prețul cel mai mic și este semnat un contract subsecvent pentru maxim 12 luni. Primul contract subsecvent a fost semnat cu Garanti Bank, care va percepe ANAF un comision de 0,24%, dar nu mai mult de 14,40 lei, din valoarea fiecărei plăți efectuate electronic de contribuabil.
În prezent, există și posibilitatea achitării obligațiilor fiscale în numerar sau prin card bancar la casieriile unităților Trezoreriei Statului, prin virament (ordin de plata, internet banking etc) sau prin mandat poștal. Ultimele două zile au fost dedicate asigurării funcționării optime și compatibilizării sistemelor informatice ale AADR și MFP – ANAF.

Categoriile de impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri ale bugetului general consolidat care pot fi plătite online (prin internet) de către persoanele fizice, prin intermediul cardurilor bancare sunt prevăzute în OMFP nr. 1.376/2016

 

 

Share

S-au stabilit pragurile valorice INTRASTAT stabilite pentru anul 2017

Operatorii economici furnizori de date Intrastat trebuie sa transmita lunar la INS, in format electronic, o declaratie statistica in care sunt folosite urmatoarele notiuni specifice:

– introducere de bunuri: sosirea bunurilor in Romania din Statele Membre ale Uniunii Europene;
– expediere de bunuri: iesirea bunurilor din Romania catre Statele Membre ale Uniunii Europene.

Agentii economici obligati sa furnizeze date Intrastat trebuie sa transmita in fiecare luna la INS, in format electronic, o Declaratie Intrastat in care sunt specificate importurile si exporturile in si din tarile membre ale Uniunii Europene.

Cine si cand depune declaratia Intrastat

Conform normelor in vigoare, obligatia furnizarii datelor Intrastat revine operatorilor economici care indeplinesc urmatoarele conditii:

– sunt inregistrati in scopuri de taxa pe valoare adaugata (au cod de identificare fiscala);
– realizeaza schimburi de bunuri cu alte state membre ale UE;
– valoarea totala anuala a schimburilor de bunuri pentru fiecare dintre cele doua fluxuri, introduceri respectiv expedieri, depaseste pragul valoric Intrastat stabilit pentru fiecare an.

Pragurile valorice INTRASTAT stabilite pentru anul 2017 sunt:

– pentru introduceri intracomunitare: 900.000 ron

– pentru expedieri intracomunitare: 900.000 ron

Retineti ca pentru anul 2017 a fost stabilit acelasi prag valoric atât pentru introducerile intracomunitare de bunuri, cât si pentru expedierile intracomunitare de bunuri: 900.000 de lei.

Pragurile valorice INTRASTAT stabilite pentru anul 2016 au fost:

– pentru introduceri intracomunitare: 500.000 lei
– pentru expedieri intracomunitare: 900.000 lei
Baza legala:
Ordinul nr. 1302/2016 privind pragurile valorice Intrastat pentru colectarea informatiilor statistice de comert intracomunitar cu bunuri in anul 2017.

Sursa: fiscalitatea.ro

Share

Noile obligatii de la 1 ianuarie 2017 privind avansurile in numerar prin Legea 209/2016

Autoritatile fiscale aduc in atentia contribuabililor faptul ca în Monitorul Oficial al Romaniei nr. 913 din 14 noiembrie 2016 a fost publicata Legea nr. 209/2016 pentru modificarea si completarea OUG nr.193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plata.

Astfel, odata cu Legea 209/2016 pentru modificarea si completarea OUG 193/2002 si noile reglementari aferente, se instituie obligatia pentru persoanele juridice care desfasoara activitati de comert cu amanuntul si care realizeaza anual o cifra de afaceri mai mare de 10.000 de euro in echivalent lei sa accepte ca mijloc de plata si cardurile de debit si cardurile de credit.

Potrivit aceluiasi comunicat transmis de ANAF se mentioneaza ca, totodata, institutiile emitente si acceptante de carduri trebuie sa intreprinda toate masurile necesare in vederea implementarii sistemului de acordare de avansuri in numerar la terminalele de plata, odata cu achizitia de bunuri si servicii, pentru utilizatorii de carduri:

  • Avansul se evidentiaza distinct pe bonul fiscal si nu poate depasi suma de 200 de lei.

 

  • In cazul in care suma din casa nu acopera suma solicitata de clientul utilizator de card, acesta va primi suma disponibila.
  • Refuzul comerciantilor persoane juridice (cu cifra de afaceri mai mare de 10.000 euro) de a accepta ca mijloc de plata cardurile constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 7.500 lei.

Legea intra in vigoare la 1 ianuarie 2017.

Baza legala: Legea nr.209/2016 pentru modificarea si completarea OUG nr.193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plata (MO nr.913/14.11.2016)

Sursa: contabilul.manager.ro

Share

Comunicat ANAF contracte inchiriere

ANAF a publicat un comunicat privind Veniturile din chirii .Astfel ,in 30 de zile de la semnarea contractului de inchiriere trebuie depusa la ANAF Declaratia 220 privind veniturile estimate .
Persoanele care obtin venituri din inchirierea bunurilor din patrimoniul personal, altele decat veniturile din arendare, trebuie sa completeze si sa depuna la ANAF Declaratia 220 privind venitul estimat/norma de venit (Formularul 220), in maxim 30 de zile de la incheierea contractului. Declaratia se depune odata cu inregistrarea la ANAF a contractului incheiat intre parti.

https://static.anaf.ro/static/3/Anaf/20161122171500_cp_1163_22noi2016.pdf

 

Share

Analiză: Companiile vor avea obligații noi din 2017 privind prețurile de transfer. Cum trebuie să se pregătească

Dosarul prețurilor de transfer trebuie să fie prezentat, din 2017, de anumite companii până la termenul pentru depunerea declarației de impozit pe profit. Având în vedere complexitatea întocmirii acestuia, societățile vizate trebuie să își facă o planificare riguroasă astfel încât să se încadreze în termenele legale, explică Andreea Steinhart, partener Contexpert, într-o analiză a obligațiilor care intră în vigoare de anul viitor în domeniul prețurilor de transfer.

Întocmirea și prezentarea dosarului se va face conform Ordinului 442/2016. „Atragem atenția asupra faptului că interpretarea organelor fiscale este că, în cadrul controlului, dacă se solicita un dosar pentru ultimii 3 ani, companiile să actualizeze dosarul conform structurii ordinului 442 pentru toată perioadă analizată. Din punctul nostru de vedere, abordarea este o forțare a legislației, fiind, practic, o aplicare retroactivă a ordinului. Pentru companiile verificate, efortul este semnificativ și cerințele sunt greu de respectat în intervalul acordat de organele fiscale, de regulă de 30-60 de zile. Există informații conform cărora ordinul 442 ar putea fi modificat, inclusiv în privința aplicării retroactive”, precizează Andreea Steinhart.

Obligații noi din 2017 care trebuie pregătite chiar din acest an

Astfel, din 2017, trebuie să aibă pregătit dosarul pentru tranzacțiile efectuate în 2016, până la termenul de depunere a declarației anuale de profit, marii contribuabili care desfășoară tranzacții cu persoane afiliate cu o valoare totală anuală, calculată prin însumarea valorii tranzacțiilor efectuate cu toate persoanele afiliate, exclusiv TVA, mai mare sau egală cu următoarele praguri de semnificație:

  • 200.000 euro, exclusiv TVA în cazul dobânzilor încasate/plătite pentru serviciile financiare;
  • 250.000 euro, exclusiv TVA în cazul tranzacțiilor privind prestările de servicii primite/prestate;
  • 350.000 euro, exclusiv TVA în cazul tranzacțiilor privind achiziții/vânzări de bunuri corporale sau necorporale.

Obligația le revine și celorlalți contribuabili, la solicitarea organului de inspecție fiscală, în cadrul unei inspecții fiscale, astfel:

  • contribuabilii/plătitorii din categoria marilor contribuabil, care desfășoară tranzacții cu persoane afiliate sub nivelul pragurilor de semnificație de 200.000 euro, 250.000 euro și 350.000 euro, dar peste cele menționate pentru alte categorii de contribuabili (50.000 euro/50.000 euro/100.000 euro)
  • contribuabilii/plătitorii din categoriile contribuabililor mici și mijlocii, care derulează tranzacții cu persoane afiliate cu o valoare totală anuală, calculată prin însumarea valorii tranzacțiilor efectuate cu toate persoanele afiliate, exclusiv TVA, mai mare sau egală cu oricare din pragurile de semnificație:
  1. 50.000 euro, exclusiv TVA, în cazul dobânzilor încasate/plătite pentru serviciile financiare;
  2. 50.000 euro, exclusiv TVA, în cazul tranzacțiilor privind serviciile primite/prestate;
  3. 100.000 euro, exclusiv TVA, în cazul tranzacțiilor privind achiziții/vânzări de bunuri corporale sau necorporale.

„Observăm că toți contribuabilii cărora li se solicita dosarul prețurilor de transfer ar putea fi obligați să actualizeze dosarul pentru toată perioadă din urmă vizată de ANAF. Au obligația documentării respectării principiului valorii de piață, în cadrul unei inspecții fiscale, conform regulilor generale prevăzute de reglementările financiar-contabile și fiscale în vigoare, contribuabilii/plătitorii care desfășoară tranzacții cu persoane afiliate sub oricare din pragurile de semnificație menționate în ordin”, arată partenerul Contexpert.

România se mișcă în trendul internațional

Aceasta reaminte;te că prețurile de transfer sunt una dintre principalele ținte ale autorităților fiscale din întreagă lume. În fiscalitatea internațională are loc o schimbare de paradigma care, treptat, va influența nu doar relația cu autoritățile, ci însuși modelul de business al companiilor. Atât OCDE, cât și Comisia Europeană iau măsuri astfel încât impozitele să fie plătite în statele în care sunt realizate profiturile. Practic, intenția este că grupurile de companii să recurgă cât mai puțin la mutarea profiturilor în scopuri fiscale către jurisdicții unde activitatea este scăzută sau inexistentă, în schimb impozitele sunt mici sau zero.

În acest context, România a făcut în ultima vreme mai mulți pași în direcția schimbării legislației naționale, spune Andreea Steinhart. Rezultatele se vor vedea mai clar în 2017 și în anii următori pe măsură ce și la nivel european vor fi implementate reformele referitoare la societățile controlate, erodarea bazei de impunere și transferul profiturilor, combaterea evitării taxelor sau implementarea bazei comune consolidate de impozitare a profiturilor. La începutul lunii noiembrie, Minsiterul de Finanțe a publicat un proiect de lege privind aderarea României că membru al Planului BEPS (Base Erosion and Profit Shifting). Până la implementarea noilor prevederi în legislația națională, există deja acte normative de mare impact în zonă prețurilor de transfer în 2017, așa cum am arătat, (Ordinul 442/2016).

Sunt așteptate alte schimbări de mare impact

În perspectivă, trebuie să rețineți că anii următori vor aduce alte schimbări de impact pentru marile grupuri de companii, afirmă partenerul Contexpert. Odată ce va adera la Planul BEPS, România:

  • va implementa cele patru standarde minime ale BEPS (practicile fiscale dăunătoare, abuzul de tratate fiscale, raportarea țara cu țara și mecanismele de soluționare a litigiilor);
  • va monitoriza evoluția impozitelor că urmare a provocărilor economiei digitale, precum și prin analiză economică a BEPS;
  • se va alătura organismelor cheie de luare a deciziilor în domeniul fiscal internațional, cum ar fi Comisia pentru afaceri fiscale a OECD și a organelor sale subsidiare.

Totodată, la nivel european sunt în pregătire, reamintește Andreea Steinhart, urmând să se aplice în următorii ani:

Directiva Anti Tax Avoidance (ATAD) care reglementează: deductibilitatea dobânzilor, impozitarea la ieșire a transferului de active, normă generală anti-abuz, calcularea veniturilor societății străine controlate, tratamentul neunitar al elementelor hibride.

România are termen până la 31 decembrie 2018 să introducă prevederile ATAD în legislația națională. Remarcăm, însă, că unele se aplică deja, cum ar fi deductibilitatea dobânzilor și normă genarala anti-abuz (art 11 din cod fiscal).

Pachetul referitor la bază impozabila consolidată comună a societăților (CCCTB)

Va fi obligatorie pentru marile grupuri de companii din UE, va introduce reguli unice pentru calcularea bazei impozabile în UE pentru impozitul pe profit, în locul celor 28 de sisteme aplicate în fiecare stat membru și ar urmă să fie implementată în două etape: bază comună impozabila, ulterior consolidarea acesteia.

Country by County Reporting (CCR)

Grupurile de companii trebuie să transmită raportări detaliate privind activitatea în fiecare stat în care are filiale, subsidiare etc.

Fiscalitatea se va transforma în anii următorii cu impact asupra modelului de business. Companiile care se vor informă și pregăti din timp vor depăși mai ușor inerția specifică organizațiilor de mari dimensiuni, vor traversă mai lin aceste etape și vor avea timpul și instrumentele pentru a se adapta noii paradigme în care a intrat și România.

Sursa: profit.ro

Share

Companiile vor fi scutite de impozit și pe profitul investit în cumpărarea de licențe pentru programe informatice

Scutirea de impozit pe profitul investit va fi extinsă și asupra dreptului de utilizare a programelor informatice, potrivit proiectului de modificare a Codului fiscal care prevede, totodată, că facilitatea se va aplica nelimitat în timp.

Scutirea de impozit pe profitul reinvestit expiră la sfârșitul acestui an, însă proiectul de modificare a Codului fiscal abrogă termenul de 31 decembrie 2016. În aceste condiții, ar urma ca facilitatea să fie valabilă nelimitat.

O altă modificare se referă la activele pentru care se aplică. Astfel, a fost adăugat în listă dreptul de utilizare a programelor informatice.

În prezent, Codul fiscal prevede scutirea de impozit a profitului investit în echipamente tehnologice, calculatoare electronice și echipamente periferice, mașini și aparate de casă, de control și de facturare, precum și în programe informatice, produse și/sau achiziționate, inclusiv în baza contractelor de leasing financiar, și puse în funcțiune, folosite în scopul desfășurării activității economice.

În cazul programelor informatice, măsura le-a vizat pe cele înregistrate ca active necorporale, respectiv transferul codului sursă și al patentelor. “În practică s-a constatat că, industria de inovare exploatează, în mod specific, dreptul de utilizare al programului informatic fără achiziția dreptului de proprietate asupra softului respectiv, achiziția de patente, de drepturi de proprietate intelectuală asupra designului și a altor inovații legate de acel program informatic. Pentru a înlesni un proces mai rapid de implementare a tehnologiilor informatice se impune extinderea aplicării facilității și asupra dreptului de utilizare a programelor informatice”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Sursa: profit.ro

Share

Noutăţi privind înregistrarea contractelor cu nerezidenţii

De dată recentă, a fost publicat în Monitorul Oficial un act normativ emis de ANAF prin care se stabileşte procedura de înregistrare a contractelor/documentelor încheiate între persoane juridice române, persoane fizice rezidente, precum şi persoane juridice străine care desfăşoară activitate în România printr-un sediu permanent/sediu permanent desemnat şi persoane juridice străine sau persoane fizice nerezidente. Procedura nu este nouă, însă apare un nou formular 017 – Declaraţia cu contractele nerezidenţilor.

Astfel, potrivit OpANAF nr. 2994/2016, şi în anul 2016, contribuabilii români au obligația să declare la autoritatea fiscală contractele în care persoane străine prestează servicii pe teritoriul României în favoarea acestora.

Sunt supuse declarării contractele indiferent de durata acestora prin care persoanele străine desfășoară cu precădere servicii de natura lucrărilor de construcții montaj, activități de supraveghere, activități de consultanță sau asistență tehnică și oricare alte servicii ce generează venituri în favoarea persoanelor străine.

Termenul de declarare este de 30 de zile de la data încheierii contractelor.

În cazul în care nu sunt semnate contracte în conceptul uzual al termenului, se vor declara acele documente ce au condus la angajarea serviciului (corespondență, ordine de lucru, agremente etc.).

Declararea se realizează prin depunerea formularului 017 ”Declarație de înregistrare a contractelor/documentelor care justifică prestările efective de servicii pe teritoriul României, inițiale/adiționale (conexe), încheiate cu persoane juridice străine sau persoane fizice nerezidente”.

Nu se anexează la declarație documentele justificative, ci se depune doar formularul prin poștă, la registratura organului fiscal sau electronic.

Dacă apar modificări ulterioare, față de prevederile din contractele inițiale, acestea trebuie declarate în termen de 15 zile de la apariția modificărilor, bifându-se căsuța ”declarație de mențiuni”.

Contribuabilii au obligația să declare fiecare dintre aceste contracte, individual, depunând câte o declarație pentru acestea.

Autoritatea fiscală organizează intern un registru al evidenței contractelor declarate de contribuabil.

Sursa: legestart.ro

Share

Evaluarea intenției și a capacității persoanelor impozabile de a desfășura activități economice – ultimele modificări aduse formularului 088

REZUMAT
Introdus ca un mijloc de limitare a accesului contribuabililor cu intenții presupus eva­­zioniste în economie, mai exact în sfera operațiunilor care dau dreptul de deducere a TVA, formularul 088 reprezintă în această perioadă una dintre cele mai controversate și mai contestate declarații în domeniul fiscal, printre principalele critici care i se aduc numărându-se lipsa de transparență a autorităților, consumul de timp și resurse pentru contribuabili, încălcarea legislației europene. Cu ajutorul informațiilor solici­tate prin această declarație, autoritățile fiscale urmăresc să analizeze intenția și capa­ci­tatea contribuabililor de a desfășura activități economice care implică operațiuni din sfera taxei pe valoarea adăugată.

Obținerea și păstrarea unui cod valabil de TVA au devenit în ultimii ani provocări cu care se con­fruntă tot mai mulți contribuabili. Totul pleacă de la intenția organelor fiscale de a limita comporta­mentele neadecvate din punct de vedere fiscal în ma­terie de taxă pe valoarea adăugată. Analiza ris­cului se face pe baza informațiilor obținute în urma completării de către contribuabil a unui formular special (088), introdus pentru prima dată prin Or­dinul președintelui Agenției Naționale de Adminis­trare Fiscală nr. 112/2015 pentru aprobarea mode­lului și conținutului unor formulare fiscale utilizate de unele persoane impozabile în domeniul taxei pe valoarea adăugată, care a fost ulterior înlocuit de Ordinul președintelui Agenției Naționale de Admi­nis­trare Fiscală nr. 1.966/2015 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului (088) „De­cla­rație pe propria răspundere pentru evaluarea in­tenției și a capacității de a desfășura activități eco­nomice care implică operațiuni din sfera TVA”, și acesta fiind ulterior abrogat.

În prezent, cadrul legal al formularului 088 este reprezentat de Or­dinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.841/2015 privind aprobarea modelului și conținutului formu­la­rului (088) „Declarație pe propria răspundere pen­tru evaluarea intenției și a capacității de a des­fășura activități economice care implică operațiuni din sfera TVA”, în vigoare începând cu 1 ianuarie 2016, prin abrogarea Ordinului președin­telui ANAF nr. 1.966/2015.

Ulterior, acest act normativ a fost modificat prin Ordinul președintelui Agenției Naționale de Ad­ministrare Fiscală nr. 2.048/2016, în vigoare de la 30 iulie 2016, care va face obiectul discuției noastre.

Situațiile în care se depune acest formular sunt următoarele:

Persoanele obligate Documentele specifice necesare Temeiul legal
Societățile înființate în baza Legii societăților nr. 31/1990 care solicită înregistrarea în scopuri de TVA la înființare, înainte de realizarea unor astfel de operațiuni, în următoarele cazuri:
● dacă declară că urmează să realizeze o cifră de afaceri care atinge sau depășește plafonul de scutire de 220.000 lei cu privire la regimul special de scutire pentru întreprinderile mici;
● dacă declară că urmează să realizeze o cifră de afaceri inferioară plafonului de scutire, dar optează pentru aplicarea regimului normal de taxă.
✔ Formularul 088
✔ Formularul 098 (Cerere de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată)
Art. 316 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare
Societățile înființate în baza Legii nr. 31/1990 care în cursul unui an calendaristic ating sau depășesc plafonul de scutire de 220.000 lei, în termen de 10 zile de la sfârșitul lunii în care au atins sau au depășit acest plafon
✔ Formularul 088
✔ Formularul 010 (Declarație de înregistrare fiscală/ Declarație de mențiuni pentru persoane juridice, asocieri și alte entități fără personalitate juridică)
Art. 316 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal
Societățile înființate în baza Legii nr. 31/1990 care în cursul unui an calendaristic realizează o cifră de afaceri inferioară plafonului de scutire de 220.000 lei, dar optează pentru aplicarea regimului normal de taxă
✔ Formularul 088
✔ Formularul 010 (Declarație de înregistrare fiscală/ Declarație de mențiuni pentru persoane juridice, asocieri și alte entități fără personalitate juridică)
Art. 316 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal
Societățile înființate în baza Legii nr. 31/1990 care solicită reînregistrarea în scopuri de TVA după anularea codului de TVA din oficiu de către organul fiscal
✔ Formularul 088
✔ Formularul 099 (Cerere de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată)– doar dacă anularea a fost cauzată de:
● situația acționarilor/ administratorilor și/sau a persoanei impozabile însăși;
● nedepunerea niciunui decont în perioada prevăzută;
● neevidențierea de achiziții de bunuri/servicii și de livrări de bunuri/prestări de servicii realizate în cursul acestor perioade de raportare.
Art. 316 alin. (12)

din Codul fiscal

Societățile înființate în baza Legii nr. 31/1990 care sunt înregistrate în scopuri de TVA potrivit dispozițiilor art. 316 din Codul fiscal, la solicitarea organelor fiscale competente, în situația în care prezintă risc fiscal, în urma selecției efectuate în mod automat, prin intermediul aplicației informatice dezvoltate la nivel central, în baza criteriilor stabilite de organul fiscal central desemnat în acest scop
✔ Formularul 088
Art. 4 din Ordinul președintelui ANAF
nr. 3.841/2015, cu modificările aduse de Ordinul președintelui ANAF nr. 2.048/2016

Ordinul președintelui ANAF nr. 2.048/2016 a adus o modificare la varianta inițială a Ordinului pre­ședintelui ANAF nr. 3.841/2015, conform căreia nu se mai prevede depunerea formularului, la solicita­rea organelor fiscale competente, în situații cum ar fi schimbarea sediului social și schimbarea adminis­tratorilor și/sau a asociaților. În plus, formularul se depune de către persoanele deja înregistrate în sco­puri de TVA doar la cererea autorităților fiscale, ca urmare a analizei de risc efectuate de acestea.

➥ Modificări aduse secțiunii referitoare la datele de identificare a persoanei impozabile

În cazul persoanelor impozabile care solicită înregistrarea în scopuri de TVA, dacă cererea de înregistrare în scopuri de TVA și formularul 088 se depun în aceeași zi cu depunerea la Oficiul Național al Registrului Comerțului a cererii de înmatriculare în registrul comerțului, rubrica privind codul de identificare fiscală nu se completează.

În situația în care persoana impozabilă pentru care se depune declarația 088 este nou-înființată, se va înscrie numărul de înregistrare la registrul comerțului a cererii de înmatriculare.

În situația în care persoana impozabilă pentru care se depune declarația 088 se află în procedura insolvenței prevăzută de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, datele cu privire la asociați și/sau administratori se vor completa pentru asociații și/sau administratorii care îndeplineau această calitate la momentul declanșării procedurii insolvenței.

➥ Modificări aduse datelor referitoare la asociați/administratori

Se cere să se precizeze dacă se desfășoară acti­vități economice la sediul social/profesional, sediile secundare (puncte de lucru) sau în afara acestora.

În cazul în care persoana impozabilă desfășoa­ră activități economice la sediul social/profesional, se vor completa următoarele informații:
  • denumirea activității desfășurate preponderent la sediul social/profesional, inclusiv codul CAEN corespunzător – se va completa inclusiv în situația desfășurării activităților proprii de birou;
  • modul de deținere a spațiului cu destinație de sediu social/profesional (proprietate, comodat, închiriere/subînchiriere, leasing financiar, alte situații);
  • datele de identificare ale proprietarului spa­țiului (CUI/CNP/NIF)/Alte date de identificare (ti­pul actului de identitate (CI, pașaport etc.), seria/nu­mărul, data emiterii, autoritatea emitentă, țara au­torității emitente);
  • adresa sediului/domiciliului;
  • valoarea totală a contractului;
  • perioada valabilității contractului.

În cazul în care persoana impozabilă des­fă­șoa­ră activități economice la sediile secundare (puncte de lucru), se vor completa informații asemă­nă­toare celor de mai sus.

În cazul în care persoana impozabilă des­fă­șoa­ră activități economice în afara sediului social/pro­fesional și a sediilor secundare (puncte de lucru), se vor completa următoarele informații:
  • adresa completă unde se desfășoară acti­vități proprii de birou (județ, localitate, sector, str., nr., bl., sc., et., ap., cod poștal);
  • activitatea desfășurată în afara sediului social/profesional și a sediilor secundare (puncte de lucru):
    – adresa completă (județ, localitate, sector, nr., bl., sc., et., ap., cod poștal);
    – denumirea activității preponderent desfășu­rate în afara sediului social/profesional și a sediilor secundare (puncte de lucru), in­clu­siv codul CAEN corespunzător.

Se vor anexa, după caz, documente care să jus­tifice tipul activității specifice desfășurate în afara sediului social/profesional și a sediilor secundare (spre exemplu, autorizații, avize, licențe emise pentru activități de tipul construcții, transport, turism ș.a.).

Atenție!
Nu se mai anexează documentele care atestă deținerea cu titlu legal a sediului social/sediilor secundare.
Se solicită prezentarea pe scurt a activității economice desfășurate sau care se intenționează să se desfășoare, indicându-se, după caz, principalii clienți/furnizori, în situația în care persoana impozabilă solicită înregistrarea în scopuri de TVA:
  • prin opțiune pentru aplicarea regimului nor­mal de taxă;
  • ca urmare a atingerii plafonului de scutire; sau
  • ulterior anulării din oficiu a codului de TVA, dacă încetează situația care a dus la anularea acestuia.
Tipul veniturilor Veniturile luate în calcul
Venituri din salarii și asimilate salariilor, precum și venituri din pensii obținute din România/din afara României ✔ Veniturile brute realizate în ultimele 12 luni anterioare celei în care se depune declarația
Venituri de altă natură decât cele din salarii și asimilate salariilor, respectiv din pensii, obținute din România/din afara României ✔ Veniturile brute realizate în anul fiscal precedent celui în care se depune declarația, precum și veniturile brute realizate în anul fiscal curent, după caz
În cazul în care contribuabilul urmează să efec­tueze investiții în legătură cu domeniul principal de activitate, se precizează, după caz:
  • adresa unde se realizează investiția;
  • durata realizării investiției;
  • valoarea estimată;
  • numărul/data autorizației de construire.

Trebuie furnizat motivul care a condus la de­clan­șarea procedurii de insolvență și/sau la suspen­darea activității persoanei impozabile în care aso­cia­ții și/sau administratorii societății pentru care se depune declarația au deținut/dețin calitatea de asociat și/sau administrator sau a unor persoane fi­­zice autorizate, întreprinderi individuale, respectiv membri ai unor întreprinderi familiale în care aceș­tia au fost/sunt titulari.

Atenție!
Prin Ordinul președintelui ANAF nr. 2.048/2016 au fost eliminate criteriile cu privire la deținerea de către asociați/administratori a uneia dintre aceste poziții la o societate comercială sau înregistrarea lor ca persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale care au fost lichidate, care au fost declarate contribuabili inactivi, cărora li s-a anulat înregistrarea în scopuri de TVA sau care au în prezent sau au avut în ultimii cinci ani anteriori depunerii formularului obligații fiscale restante.

În cazul cetățenilor non-UE care dețin calitatea de administrator trebuie oferite informații suplimentare despre existența unor conturi bancare deschise în țară/străinătate în numele persoanei impozabile, care să fie active la data depunerii declarației (codul SWIFT, alte date de identificare: tipul actului de identitate (CI, pașaport etc.), seria/numărul, data emiterii, autoritatea emitentă, țara autorității emitente, țara de rezidență fiscală a împuternicitului pentru operațiuni bancare).

Informațiile despre cuantumul veniturilor bru­te realizate de asociați și administratori persoane fizice presupun încadrarea lor pe tranșe de ve­nit, nemaifiind necesară precizarea cu exactitate a valorii acestora.

În plus, conform noilor prevederi, trebuie furnizate date privind plătitorii veniturilor obținute de asociați/administratori, și anume:
  • denumirea;
  • codul de identificare fiscală;
  • alte date de identificare: tipul actului de iden­titate (C.I., pașaport etc.), seria/numărul, data emi­te­rii, autoritatea emitentă, țara autorității emitente.

În cazul obținerii de venituri în valută din România/din afara României se va calcula echivalentul în lei al valorii brute a veniturilor realizate având în vedere cursul de schimb comunicat de Banca Na­țională a României la data de 31 decembrie a anului anterior celui în care se depune declarația.

Dacă asociații și/sau administratorii persoa­nei impozabile pentru care se depune declarația au cre­­ditat persoane impozabile la care aceștia au de­ți­nut în ultimii cinci ani anteriori depunerii de­clara­ției calitatea de asociat și/sau administrator, tre­buie oferite următoarele informații:
  • denumirea/numele și prenumele asocia­tu­lui/administratorului;
  • codul de identificare fiscală al asociatului/administratorului (CNP/NIF)/actul de identitate (C.I., pașaport etc.);
  • calitatea (administrator/asociat);
  • denumirea persoanei impozabile;
  • codul de identificare fiscală al persoanei impozabile;
  • suma la data depunerii declarației;
  • suma la data depunerii ultimei situații finan­ciare;
  • tipul situației financiare.

Se completează soldul sumei nerestituite cu care fiecare persoană impozabilă a fost creditată – prin bancă sau în numerar, conform datelor din evidența financiar-contabilă, la data depunerii declarației și conform ultimelor situații financiare depuse (bilanț sau raportare semestrială), dacă este cazul.

În situația în care nu se mai deține calitatea de asociat și/sau administrator, se va completa soldul sumei nerestituite la sfârșitul perioadei în care s-a deținut această calitate.

Persoanele impozabile la care se face referire sunt societăți înființate în baza Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și comple­tările ulterioare, inclusiv persoana impozabilă pen­tru care se depune prezenta declarație.

Important!
La depunerea formularului 088 s-a eliminat obligația anexării de documente care atestă:
  • nivelul studiilor dobândite și declarate pentru administratorii persoane fizice;
  • natura și cuantumul veniturilor realizate de asociați/administratori.
De asemenea, nu mai este necesară anexarea în copie a următoarelor documente:
  • contractele de muncă ale persoanelor cu po­ziții relevante în cadrul persoanei impozabile (director, manager, șef compartiment etc.);
  • contractul de muncă și diploma de studii su­­perioare ale persoanei care asigură conducerea con­ta­bilității.

Alte informații solicitate

Trebuie oferite informații cu privire la exis­tența activelor pentru realizarea obiectului de activitate, și anume:
  • tipul activelor deținute;
  • valoarea netă a activelor la data depunerii declarației.

Pentru nominalizarea activelor deținute se vor avea în vedere prevederile Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corpo­rale și necorporale, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Dacă tipul activelor deținu­te nu se regăsește în lista propusă, se va înscrie tipul activului deținut.

Se solicită informații cu privire la intenția per­­soa­nei impozabile de a efectua în următoarele 12 luni operațiuni cum sunt:
  • operațiuni intracomunitare cu bunuri/servicii;
  • achiziții de bunuri/servicii din afara UE și/sau livrări de bunuri/prestări de servicii în afara UE (import/export).
Informațiile fac referire la:
  • tipul operațiunilor;
  • bunurile/serviciile achiziționate/livrate/prestate;
  • țara de proveniență a bunurilor/serviciilor achiziționate;
  • țara de destinație a bunurilor/serviciilor li­vrate/prestate;
  • valoarea estimată a operațiunilor.

Notă: Dacă natura bunurilor achiziționate/li­vrate sau a serviciilor achiziționate/prestate nu se regăsește în lista propusă, se va selecta opțiunea „Al­tele”.

 Precizări

☑ Dacă reprezentantul legal al contribuabilului va fi invitat la sediul organului fiscal competent pentru a clarifica intenția și capacitatea de a desfă­șura activități economice, autoritățile fiscale pot cere prezentarea unor documente adiționale în vederea luării unei decizii.
☑ Angajamentul de a nu desfășura activități economice constând în operațiuni taxabile din punc­tul de vedere al TVA în România până la data comunicării deciziei de aprobare sau respingere a înregistrării în scopuri de TVA este valabil numai în cazul persoanelor impozabile care solicită înregistrarea în scopuri de TVA la înființare, ca urmare a estimării că vor depăși plafonul sau prin opțiune.
BIBLIOGRAFIE
  1. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 688/10.09.2015, cu modi­ficările și completările ulterioare.
  2. Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.841/2015 privind aprobarea modelului și conținutului formularului (088) „Declarație pe propria răspundere pentru evaluarea inten­ției și a capacității de a desfășura activități economice care implică operațiuni din sfera TVA”, publicat în Monitorul Oficial nr. 8/06.01.2016, cu modificările ulterioare.
  3. Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 2.048/2016 pentru modificarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.841/2015 privind aprobarea modelului și conținutului formularului (088) „Declarație pe propria răspundere pentru evaluarea intenției și a capacității de a desfășura activități economice care implică operațiuni din sfera TVA”, publicat în Monitorul Oficial nr. 533/15.07.2016.

Sursa: ceccarbusinessmagazine.ro

Share

Trei dileme privind platile si incasarile in numerar, solutionate de ANAF

Disciplina financiara si-a actualizat inclusiv anul acesta unele norme, cele mai importante fiind cele care vizeaza organizatorii de nunti si botezuri. Cu toate acestea, nu vom face referire la aceasta categorie prin cele ce urmeaza, ci la ce reprezinta anumite plati fragmentate pentru societati, cum se trateaza avansurile pentru cheltuielile de deplasare si despre cum poate o persoana juridica sa incaseze cu numerar de la o persoana fizica contravaloarea unui bun livrat sau a unui serviciu prestat a carui valoare este mai mare de 10.000 lei.

Pentru o societate reprezinta plata fragmentata depunerea de numerar in contul bancar al furnizorului?

Raspuns ANAF:

Conform art. 5 lit.a) din Legea nr.70/2015, plafoanele-limita prevazute de prezentul capitol nu se aplica de catre persoanele prevazute la art. 1 alin. (1), pentru depunerea de numerar in conturile deschise la institutiile de credit sau la institutiile care presteaza servicii de plata si care sunt autorizate de Banca Nationala a României, inclusiv in automatele de incasari in numerar.

Potrivit art.2 lit.a) si lit.b) din Legea nr.70/2015, in sensul prezentei legi, urmatorii termeni se definesc astfel:

a) incasare fragmentata – fractionarea sumei de incasat in mai multe transe, pentru a evita plafonul de incasare in numerar stabilit prin lege;

b) plata fragmentata – fractionarea sumei de plata in mai multe transe, pentru a evita plafonul de plata in numerar stabilit prin lege;

Fata de cele de mai sus, nu reprezinta plata fragmentata si nu se aplica plafoanele prevazute la Cap.I din Legea nr.70/2015 pentru depunerile de numerar efectuate de client in contul bancar al furnizorului pentru plata facturilor care depases plafoanele de la Cap.I din Legea nr.70/2015.

Baza legala: Legea nr 70 / 2015 articolul art. 5 lit.a)
Avansurile aferente cheltuielilor de deplasare in interesul serviciului reprezinta plata in numerar peste plafon ?

Raspuns ANAF:

Potrivit art.1 alin.1 din Legea nr.70/2015 operatiunile de incasari si plati efectuate de persoane juridice, persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale, intreprinderi familiale, liber profesionisti, persoane fizice care desfasoara activitati in mod independent, asocieri si alte entitati cu sau fara personalitate juridica de la/catre oricare dintre aceste categorii de persoane, se vor realiza numai prin instrumente de plata fara numerar, definite potrivit legii.

Prin exceptie de la aceasta regula, aceeasi lege stabileste si modul de efectuare a operatiunilor de incasari si plati in numerar de catre persoanele sus-mentionate, fiind reglementate in acest sens plafoane limita in cadrul carora se pot efectua operatiunile respective la nivelul unei zile in relatia dintre persoanele prevazute la art.1, alin.(1). De asemenea, prin lege sunt stabilite si plafoanele de incasari si plati in numerar efectuate in relatia persoanelor mentionate la art.1, alin.(1) cu persoanele fizice.

La art.5 lit.b) din Legea nr.70/2015 se prevede ca plafoanele limita prevazute la prezentul capitol nu se aplica de catre persoanele prevazute la art.1 alin.(1) pentru plata cheltuielilor de deplasare in interes de serviciu, in limita sumelor cuvenite pentru plata transportului, a diurnei, a indemnizatiei si a cazarii pe timpul deplasarii, precum si a cheltuielilor neprevazute efectuate in acest sens.

Ca urmare avand in vedere prevederile legale de mai sus, pentru avansurile de deplasare nu se aplica plafoanele stabilite de lege, cu conditia ca acestea sa fie acordate in limita sumelor ce se cuvin unor astfel de cheltuieli.

Baza legala: Legea nr 70/2015 articolul art.5, art.1 alin.1

 

Cum poate opersoana juridica sa incaseze cu numerar de la o persoana fizica contravaloarea unui bun livrat sau a unui serviciu prestat a carui valoare este mai mare de 10.000 lei ?

Raspuns ANAF:

La art.4 alin.(1) si alin.(2) din Legea nr.70/2015 se prevede:

(1) Operatiunile de incasari in numerar efectuate de persoanele prevazute la art. 1 alin. (1), de la persoane fizice, reprezentând cesiuni de creante, primiri de imprumuturi sau alte finantari, precum si contravaloarea unor livrari de bunuri sau a unor prestari de servicii se efectueaza in limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoana.

(2) Sunt interzise incasarile fragmentate de la o persoana, pentru operatiunile de incasari in numerar prevazute la alin. (1), cu o valoare mai mare de 10.000 lei, precum si fragmentarea tranzacŝiilor reprezentând cesiuni de creante, primiri de imprumuturi sau alte finantari, respectiv fragmentarea unei livrari de bunuri sau a unei prestari de servicii, cu valoare mai mare de 10.000 lei.

Fata de cele de mai sus, in cazul unei persoane juridice care a livrat bunuri/prestat un serviciu catre o persoana fizica iar contravaloarea este mai mare de 10.000 lei, pentru a se incadra in dispozitiile art.4 alin.(1) si alin.(2) din Legea nr.70/2015, persoana juridica va incasa in numerar doar suma de 10.000 lei, pentru care va emite bon fiscal, iar diferența va fi incasata prin banca.

De asemenea, exista posibilitatea ca sa fie incasata suma de 10.000 lei in numerar iar diferenta sa fie incasata cu cardul bancar, caz in care bonul fiscal va fi emis pentru intreaga suma.

Baza legala: Legea nr 70 / 2015 articolul art.4 alin.(1) si alin.(2)

Sursa: contabilul.manager.ro

Share

Comisia Europeană: Multinaționalele vor calcula impozitul pe profit după aceleași reguli în toată UE. Prețurile de transfer vor dispărea

Impozitarea societăților din statele membre ale Uniunii Europene va fi reformată, conform anunțului Comisiei Europene, care a relansat pachetul referitor la baza fiscală consolidată comună a societăților (CCCTB). CCCTB, obligatorie pentru marile grupuri de companii din UE, va stabili o bază impozabilă unică în toată Uniunea, anulând diferențele dintre sistemele naționale, regimurile preferențiale și regulile care pot fi exploatate pentru evitarea taxelor. În aceste condiții, prețurile de transfer, care reprezintă principala metodă de a diminua taxele pe profit, vor dispărea pentru că nu va mai fi necesară utilizarea lor.

CCCTB introduce reguli unice pentru calcularea bazei impozabile în UE pentru impozitul pe profit, în locul celor 28 de sisteme aplicate în fiecare stat membru. Comisia relansează, astfel, CCTB, care a fost propusă inițial în 2011, dar nu a întrunit atunci acordul tuturor statelor membre.

CCCTB ar urma să fie implementată în două etape. Baza comună poate face obiectul unui acord rapid, iar consolidarea ar trebui introdusă imediat după aceea, permițând astfel valorificarea tuturor beneficiilor oferite de sistemul complet.

Spre deosebire de propunerea din 2011, noul CCCTB:

  • va fi obligatoriu pentru marile grupuri multinaționale care au cea mai mare capacitate de planificare fiscală agresivă, garantând că societățile cu venituri globale de peste 750 de milioane EUR pe an vor fi impozitate în locul în care își obțin realmente profiturile;
  • va soluționa aspectele asociate în prezent cu transferul profiturilor în scopuri fiscale;
  • va încuraja societățile să își finanțează activitățile prin intermediul capitalurilor proprii și să privilegieze exploatarea piețelor în detrimentul îndatorării;
  • va sprijini inovarea prin stimulente fiscale pentru activități de cercetare și dezvoltare care au legătură cu activitatea economică reală.

Societățile vor depune o singură declarație fiscală pentru toate activitățile desfășurate în UE și vor fi în măsură să compenseze pierderile înregistrate într-un stat membru cu profiturile obținute în alt stat membru.

În aceste condiții, CCCTB va înlătura neconcordanțele dintre sistemele naționale care sunt în prezent exploatate de societățile care practică planificarea fiscală agresivă și  va elimina prețurile de transfer și regimurile preferențiale, care constituie principalele vehicule ale evitării taxelor. De asemenea, CCCTB cuprinde măsuri stricte antiabuz, pentru a împiedica transferarea profiturilor societăților în țări din afara UE. CCCTB include și deduceri pentru inovare-cercetare.

Cotele impozitului pe profit nu sunt reglementate de CCCTB, rămând să fie stabilite în continuare de fiecare stat membru.

CCCTB se înscrie în tendința actuală a politicilor UE și OCDE de a implementa reguli pentru combaterea planificării fiscale și a utilizării excesive a prețurilor de transfer. Prin prețurile de transfer, companiile mută profiturile în jurisdicțiile cu regimuri fiscale mai avantajoase pentru a fi impozitate mai puțin.

Sursa: profit.ro

Share

Cum se obtine un extras salariati din REGES?

Desi aplicatia Revisal permite listarea, din meniul Rapoarte, atat registru salariati cat si raport sau contracte per salariat, unele institutii, de exemplu bancile, solicita si extrase din REGES.

Registrul general de evident a salariatilor cunoscut si sub denumirea de Revisal este o aplicatie informatica pusa la dispozitia angajatorilor de catre Inspectia Muncii, folosita pentru infiintarea si completarea registrului general de evident a salariatilor, in conformitate cu prevederile HG nr.500/2011.

Aceasta aplicatie, cu rolul de a asigura evidenta elementelor esentiale ale raportului juridic de munca stabilit intre angajator si salariat, prin incheierea unui contract individual de munca, permite inregistrarea de informatii privind raporturile de munca intr-o baza de date proprie angajatorilor si transmiterea acestora catre baza de date constituita la nivel national de Inspectia Muncii.

Referitor la celalalt termen, REGES, acesta reprezinta denumirea portalului online in vederea depunerii registrului electronic, care poate fi accesat la adresahttps://reges.inspectiamuncii.ro/.

In portalul online REGES pot fi incarcate doar fisiere in format .rvs generate de  aplicatia REVISAL (versiunea actuala 6.0.5). In cazul in care angajatorii utilizeaza o alta aplicatie decat REVISAL pentru generarea registrului, este necesara validarea fisierului.xml cu ajutorul aplicatiei REVISAL, urmand sa fie incarcat pe portalul REGES fisierul obtinut in urma validarii.

Din pacate, portalul Reges nu are optiunea de listare raport. Mai nou, versiunea imbunatatita a portalului are optiunea de export in excel a bazei de date asa cum a fost transmisa de angajator, conform raportului de preluare, folosita mai mult angajatorilor in caz de pierdere a bazei de date.

Pentru alte institutii, la solicitare, raportul se poate obtine fie folosind optiunea din meniul browserului File – Print, fie folosind tasta “Print Screen”.

Pentru a lista extrasul cu salariatii societatii sau raportul per salariat din REGES, se acceseaza portalul online REGES, la adresa https://reges.inspectiamuncii.ro/, se selecteaza fereasta “Acces portal versiune conforma cu HG nr.500/2011″, la autentificare se completeaza CUI-ul societatii, parola si codul afisat apoi se da click pe butonul Autentificare. Odata autentificat, se selecteaza “Raport preluari” unde gasim lista cu istoricul preluarilor si se alege raportul din care se doreste listarea extrasului, de regula din ultima preluare. Daca societatea are mai multi salariati, se va afisa un tabel cu cate 10 inregistrari cu posibilitatea de derulare a acestora. Afisarea inregistrarilor este conditionata de optiunea aleasa in campul “Activ”, avem trei optiuni: toate, activ si incetat.

Daca se doreste listarea unui extras doar pentru un salariat, se completeaza cel putin unul din campurile: CNP, Nume sau Prenume si se da click pe butonul Cauta.

Daca se doreste listarea unui extras cu toti salariatii, cele trei campuri se vor lasa necompletate si se va derula din 10 in 10 inregistrari de la butonul in forma de sageata situat sub tabel.

In functie de optiune, selectati starea contractelor care vor aparea in extras: active, toate, cele incetate sau extras individual (datele unui singur salariat). In final, din meniul browserului, se alege optiunea File – Print.

A doua varianta, folosind tasta Print-Screen, este mai putin recomandata intrucat, in functie de rezolutia calculatorului, imaginea obtinuta poate fi mai greu de citit.  Pentru a optine un extras din REGES in acest mod, se urmeaza pasii descrisi anterior pana la tabelul cu cele 10 inregistrari. Se apasa tasata Print Screen (de pe tastaura), apoi se deschide o pagina noua (in Word sau in Paint) si se alege optiunea Edit – Paste (alte optiuni: de pe tastatura se apasa Ctrl+V sau click drepta de la mouse si Paste). Extrasul va aparea sub forma unei poze.

Pe extrasele obtinute, indiferent de metoda listarii, vor aparea cate 10 inregistrari, se repeta operatiunea pana se optin listele cu toti salariatii. Daca se doreste listarea unui extras doar pentru un salariat, se va alege salariatul asa cum am descris mai sus.

Extrasele obtinute se semneaza, se certifica ca fiind conforme cu originalul si se inmaneaza salaritului pentru a fi predate institutiei salicitante.

Extrasul din Reges se poate obtine si de la ITM, contracost.

Sursa: contabun.ro

Share

Impozitul pe veniturile microintreprinderilor. Intrebari si raspunsuri sesiune online ANAF

In luna septembrie, ANAF a organizat o noua sesiune online de consultanta referitoare la impozitul pe veniturile microintreprinderilor.

Totodata, ANAF reaminteste ca microintreprinderea este persoana juridica romana care, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

a) a realizat venituri, altele decat cele obtinute din:
– activitati in domeniul bancar;
– activitati in domeniile asigurarilor si reasigurarilor, al pietei de capital, cu exceptia persoanelor juridice care desfasoara activitati de intermediere in aceste domenii;
– activitati in domeniul jocurilor de noroc;
– activitati de explorare, dezvoltare, exploatare a zacamintelor petroliere si gazelor naturale.

b) a realizat venituri, altele decat cele din consultanta si management, in proportie de peste 80% din veniturile totale;

c) a realizat venituri care nu au depasit echivalentul in lei a 100.000 euro;

d) capitalul social al acesteia este detinut de persoane, altele decat statul si unitatile administrativ-teritoriale;

e) nu se afla in dizolvare, urmata de lichidare, inregistrata in registrul comertului sau la instantele judecatoresti, potrivit legii.

Impozitul pe veniturile microintreprinderilor este obligatoriu pentru persoanele juridice care indeplinesc conditiile de microintreprinderi mentionate mai sus.

Cotele de impozitare pe veniturile microintreprinderilor sunt:
– 1% pentru microintreprinderile care au peste 2 salariati, inclusiv;
– 2% pentru microintreprinderile care au un salariat;
– 3% pentru microintreprinderile care nu au salariati.
Regasiti mai jos unele dintre cele mai interesante si utile intrebari si raspunsuri din cadrul acestei sesiuni:

Intrebare contribuabil: O societate platitoare de impozit pe venit care desfasoara activitate de bar,incheie un contract de asociere in participatiune pentru jocuri de noroc (exploatare in comun jocuri de noroc, societatea in speta pune la dispozitie spatiul in care se desfasoara in continuare si activitatea de bar). Trebuie aceasta societate sa treaca la impozit pe profit? Ce documente trebuie sa depuna in vederea modificarii vectorului fiscal?

Raspuns oferit de Agentia Nationala de Administrare Fiscala:

Persoanele juridice romane care desfasoara activitati in domeniul jocurilor de noroc nu pot aplica sistemul de impunere pe veniturile microintreprinderii, acestea fiind obligate la plata impozitului pe profit.

Modificarile ulterioare ale datelor din declaratia de inregistrare fiscala, respectiv schimbarea sistemului de impunere in cazul dvs,. trebuie aduse la cunostinta organului fiscal central, in termen de 15 zile de la data producerii acestora, prin completarea si depunerea formularului 010 -Declaratie de inregistrare fiscala/Declaratie de mentiuni/Declaratie de radiere pentru persoane juridice, asocieri si alte entitati fara personalitate juridica.

Microintreprinderile care in cursul unui trimestru incep sa desfasoare activitati in domeniul jocurilor de noroc datoreaza impozit pe profit incepand cu trimestrul respectiv.

 

Intrebare contribuabil: Buna ziua, va rog sa-mi confirmati urmatoarea situatie deoarece din codul fiscal nu pare foarte clar: in cazul in care o microintreprindere platitoare de impozit pe venit a depasit in cursul anului, de exemplu, in luna aprilie 2016 ponderea de 20 % din venituri din consultanta, depune 010 si trece la impozit pe profit incepand cu 01.01.2016.

Daca ulterior trecerii la impozitul pe profit, nu mai inregistreaza venituri din consultanta, ci din vanzari si procentual veniturile din consultanta nu mai reprezinta decat 5 % din total venituri la luna august 2016, microintreprinderea pastreaza regimul de impozitare pe profit si nu mai revine la impoziitul pe venit?
Raspuns oferit de Agentia Nationala de Administrare Fiscala:

Buna ziua. Din cele mentionate de dvs. rezulta ca, in cursul anului 2016, microintreprinderea nu a mai indeplinit conditia referitoare la veniturile obtinute din activitatea de consultanta, si ca urmare va trece la sistemul de impozitare pe profit incepand cu trimestrul in care s-a depasit limita prevazuta pentru aceasta activitate. Sistemul de impunere pe profit se pastreaza tot anul fiscal.

Trecerea la sistemul de impunere pe veniturile microintreprinderilor se face numai in functie de indeplinirea cumulativa a conditiilor prevazute la art.47 din Codul fiscal, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent.
Intrebare contribuabil: Pentru a beneficia de impozitare 1% angajatii trebuie sa fie pe 8 ore? Cum se calculeaza daca societatea are mai multi angajati part-time?

Raspuns oferit de Agentia Nationala de Administrare Fiscala:

Cota de impozit pe venitul microintreprinderilor este de 1% pentru microintreprinderile care au peste 2 salariati cu norma intreaga, inclusiv.

Conditia privind salariatii se considera indeplinita si in cazul microintreprinderilor care au persoane angajate cu contract individual de munca cu timp partial daca fractiunile de norma prevazute in acestea, insumate, reprezinta echivalentul unei norme intregi.

 

Intrebare contribuabil: Buna ziua, daca o microintreprindere are in concediu fara plata 2 salariati cu norma intrega de 8 ora ce procent va aplica?

Raspuns oferit de Agentia Nationala de Administrare Fiscala:

Daca salariatii dumneavoastra sunt persoanele angajate cu contract individual de munca cu norma intreaga/cu echivalent al normei intregi, chiar daca se afla in situatii de suspendare a raporturilor de munca cu respectarea prevederilor Codului muncii referitoare la acordarea concediului fara plata, sunt considerati salariati ai microintreprinderii angajatoare si sunt luati in calcul la stabilirea numarului de salariati si a cotei de impozitare a veniturilor microintreprinderii. Astfel, cota de impozitare pe veniturile microintreprinderilor este de 1% pentru microinreprinderile care au 2 salariati, inclusiv.
Intrebare contribuabil: O microintreprindere care incepe la Registrul Comertului procedura de dizolvare si lichidare (publica hotararea AGA ) in luna septembrie 2016 trebuie sa treaca la impozitul pe profit (daca da, va rog sa precizati incepand de cand) sau poate ramane microintreprindere?
Raspuns oferit de Agentia Nationala de Administrare Fiscala:

Daca la 31 decembrie 2016 microintreprinderea respectiva se afla inca in procedura de dizolvare, urmata de lichidare, inregistrata in registrul comertului sau la instantele judecatoresti, potrivit legii, atunci aceasta devine platitoare de impozit pe profit incepand cu 1 ianuarie 2017, avand obligatia de a comunica organului fiscal competent schimbarea sistemului de impunere prin depunerea fomularului 010 pana la data de 31 martie inclusiv a anului fiscal urmator, respectiv 2017.

Daca microintreprinderea respectiva se dizolva cu lichidare, potrivit legii, in cursul aceluiasi an in care a inceput lichidarea, atunci aceasta nu isi modifica sistemul de impunere, si are obligatia sa depuna declaratia de impozit pe veniturile microintreprinderilor (formular 100) si sa plateasca impozitul aferent pana la data depunerii situatiilor financiare la organul fiscal competent.
Intrebare contribuabil: Daca o microintreprindere depaseste plafonul de 100.000 euro la 15.09.2016, care este termenul pana la care depune Declaratia 010, 30.09.2016 sau 15.10.2016?
Raspuns oferit de Agentia Nationala de Administrare Fiscala:

Avand in vedere prevederile art.88 alin.(1) din Codul de procedura fiscala, modificarea datelor din declaratia de inregistrare fiscala se declara in 15 zile de la data producerii acestora consideram ca, daca microintreprinderea inregistreaza depasirea plafonul de venituri de 100.000 euro pe data de 15 09.2016, atunci, pana la data de 30.09.2016 aceasta trebuie sa completeze si sa depuna la unitatea fiscala competenta formularul 010 – „Declaratie de inregistrare fiscala/Declaratie de mentiuni/Declaratie de radiere pentru persoane juridice, asocieri si alte entitati fara personalitate juridica”.

Sursa: fiscalitatea.ro

Share

Comunicat ANAF privind aplicarea taxării inverse prevăzute la art.331 din Codul fiscal

În vederea aplicării unitare a prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare și a Normelor metodologice de aplicare a Titlului VII din Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1/2016 cu modificarile și completarile ulterioare, în ceea ce privește aplicarea taxării inverse prevăzute la art. 331 din Codul fiscal, vă comunicăm următoarele: Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România care achiziționează bunuri/servicii de natura celor specificate la art. 331 alin. (2) din Codul fiscal de la alte persoane impozabile înregistrate în scopuri de TVA în Romania, au obligația să aplice taxarea inversă. Astfel, pentru aceste operațiuni, beneficiarii vor determina taxa aferentă, care se va evidenţia în decontul prevăzut la art. 323 din Codul fiscal, atât ca taxă colectată, cât şi ca taxă deductibilă. Beneficiarii au drept de deducere a taxei în limitele şi în condiţiile stabilite la art. 297 – 301 din Codul fiscal. Având în vedere faptul că sistemul taxei pe valoarea adaugată este caracterizat de plăti fracționate, respectiv din taxa colectată la fiecare stadiu al producției și distribuției se deduce taxa deductibilă, iar diferența de plată se achită la buget, respectiv diferența de recuperat se solicită la rambursare, persoana obligată la plata taxei fiind, în general, persoana care livrează/prestează bunurile/serviciile, s-a constatat, în timp, ca există riscul de neplată la buget a taxei. Un astfel de risc întâlnit deseori în activitatea organelor de control a fost frauda ”comerciantului lipsă” prin care cel care livrează bunuri/prestează servicii evită sa plătească taxa datorată la buget în timp ce clientii săi își exercită dreptul de deducere al taxei, deținând facturi care îndeplinesc condițiile legale. Cabinet secretar de stat MINISTERUL FINANELOR PUBLICE www.mfinante.ro 2/3 O modalitate identificată la nivelul Uniunii Europene de a se diminua fraudele de tipul ”comerciantului lipsă” a fost introducerea mecanismului taxării inverse prin care clientul este persoana obligată la plata taxei pentru bunurile sau serviciile achiziționate. În acest caz, așa cum am prezentat anterior, clientul este persoana impozabilă care achită taxa prin înscrierea acesteia atât ca taxa deductibilă, cât și ca taxa colectată, în decontul de TVA, în limita dreptului său de deducere al taxei, eliminand astfel plățile intre cei doi comercianți reprezentând taxa pe valoarea adaugată. Astfel, furnizorul/prestatorul nu va mentiona pe facturi taxa aferentă operațiunii respective, nu va încasa banii reprezentând respectiva taxă și nu va avea TVA de plată la bugetul de stat de pe urma acestor operațiuni. Chiar și în cazul în care furnizorul/prestatorul nu va putea fi identificat ulterior de către organele fiscale, nu va exista riscul de a nu se mai recupera taxa de la acesta întrucât în urma operațiunilor supuse taxării inverse nu rezultă obligație de plată a TVA a furnizorului/prestatorului. În același timp, cumpăratorul respectivelor bunuri/servicii, aplicând mecanismul taxării inverse, nu va ajunge în situația de a solicita rambursarea taxei de la bugetul de stat pentru respectivele operațiuni, reducându-se riscul de a se pierde bani de la bugetul de stat prin efectuarea unor rambursări de TVA. Prin urmare, pentru bunurile/serviciile prevăzute la art. 331 din Codul fiscal, dacă atât furnizorul/prestatorul, cât și beneficiarul, au codul de înregistrare în scopuri de TVA valabil, beneficiarul este persoana obligată la plata taxei și, în consecință, nu se poate pune problema anulării deducerii și a colectării taxei pe valoarea adaugată ca urmare a comportamentului furnizorului/prestatorului, întrucât taxarea inversă exclude prejudiciul la bugetul de stat din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugată. Numai în situația în care furnizorii/prestatorii aveau codul de înregistrare în scopuri de TVA anulat, beneficiarii ar fi putut ști ca aceștia au un comportament fiscal inadecvat și, drept urmare, potrivit art. 11 alin. (7) sau (9) din Codul fiscal, nu ar fi putut deduce TVA din facturi în condițiile în care acestea ar fi fost emise cu TVA în perioada în care codul de înregistrare în scopuri de TVA al respectivilor furnizori era anulat. Precizăm că din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (relevante fiind cauzele C-285/11 Bonik si C-277/14 PPUH) rezultă că dreptul de deducere a TVA poate fi refuzat doar în situația în care s-a aplicat regimul normal de TVA, respectiv atunci când au fost emise facturi cu TVA, pentru că doar în această situație există un prejudiciu la bugetul www.mfinante.ro 3/3 de stat, determinat de faptul că beneficiarul a dedus taxa pe care a facturat-o, dar nu a plătit-o la bugetul de stat furnizorul. În consecință, în situația în care beneficiarul a aplicat în mod corect taxarea inversă pentru operațiunile prevăzute la art. 331 alin. (2) din Codul fiscal, furnizorul/prestatorul având cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA la data operațiunilor, chiar dacă ulterior codul acestuia este anulat sau se suspectează că furnizorul/prestatorul a avut un comportament fiscal incorect, nu se va sancționa beneficiarul în sensul anulării deducerii taxei pe valoarea adăugată, întrucât nu a avut loc un prejudiciu la bugetul de stat, scopul taxării inverse fiind exact acela de a proteja bugetul statului de fraudă ca urmare a neplății taxei pe valoarea adăugată de către furnizori/prestatori.

Sursa: ANAF

Share

Ce documente vor insoti Declaratia 088 de la 1 august?

De la data de 1 august 2016 se aplica noile masuri de simplificare pentru Formularul 088. Astfel, vom folosi un formular 088 simplificat, cu mai putine intrebari sau cerinte, cu mai putine documente care vor trebui anexate si, in esenta, cu mai putine batai de cap pentru contribuabil.

Va reamintim, pe aceasta cale, ca in Monitorul Oficial Nr. 533 din 15 iulie 2016 a fost publicat Ordinul nr. 2048 pentru modificarea Ordinului presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 3.841/2015 privind aprobarea modelului si continutului formularului (088) „Declaratie pe propria
raspundere pentru evaluarea intentiei si a capacitatii de a desfasura activitati economice care implica operatiuni din sfera TVA”

Astfel, completarea declaratiei a fost simplificata prin diminuarea numarului de intrebari
cuprinse in Declaratie de la 20 la 12 si a fost eliminata obligativitatea anexarii a sapte tipuri de
documente, solicitand anexarea doar a patru tipuri de documente, anunta recent si ANAF Galati.

Iata care sunt acele DOCUMENTE CARE INSOTESC DECLARATIA 088 DE LA 1 AUGUST:

– prin care trebuie sa justifice tipul activitatii desfasurate in afara sediului social /profesional si a sediilor secundare;
– prin care trebuie sa ateste tipul de viza si scopul sederii in Romania a administratorilor cetateni non-UE;

– contractul de prestari servicii incheiat de persoana impozabila cu prestatorul de servicii in domeniul contabilitatii;
– contractul de prestari servicii incheiat de persoana impozabila cu prestatorul de servicii in domeniul punerii la dispozitie de personal calificat

Atentie! Documentele care nu mai trebuiesc anexate sunt urmatoarele:
– act privind sediul social
– act privind sediul secundar
– act privind domiciliul fiscal
– contract de munca
– adeverinta de venit
– extras de cont
– diploma de studii

NOILE CERINTE DIN DECLARATIA 088 DE LA 1 AUGUST:

– precizati daca detineti active in vederea desfasurarii obiectului preponderent de activitate;
– precizati daca efectuati sau intentionati sa efectuati in urmatoarele 12 luni operatiuni intracomunitare si/sau achizitii de bunuri /servicii din afara UE si/sau livrari de bunuri/prestari de servicii in afara UE;
– prezentati pe scurt activitatea economica desfasurata sau pe care intentionati sa o desfasurati,indicand dupa caz, principalii clienti/furnizori;

SIMPLIFICARI MAJORE aduse de forma finala a Declaratie 088 sunt:

– incadrarea veniturilor administratorilor in categorii generice fara precizarea sumelor;
– facilitatea declararii situatiilor de insolventa;
– eliminarea solicitarii informatiilor despre asociati si administratori ca detin sau au detinut in ultimii cinci ani aceste calitati la societati cu restante la bugetul consolidat al statului;
– eliminarea solicitarii informatiilor despre fapte de natura contraventionala din cazierul fiscal al asociatilor si administratorilor;
– eliminarea necesitatii de a numi trei persoane care sa dea relatii despre administratorii persoanei impozabile;
– eliminarea necesitatii specificarii indicatorilor realizati de asociati si administratori;
– eliminarea solicitarii informatiei despre detinerea calitatii de asociat si /sau administrator la persoane impozabile in ultimii cinci ani.

Sursa: fiscalitatea.ro

Share

Procedura de acordare a scutirii de impozit pe venit pentru cercetători

In Monitorul Oficial al României nr.718/16 septembrie 2016 a fost publicat Ordinul ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice, al viceprim-ministrului, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, al ministrului finanţelor publice, al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr.4947/899/2018/1840/906/2016 privind încadrarea în activitatea de cercetare-dezvoltare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică.

Actul normativ aduce clarificări ale prevederilor referitoare la scutirea de impozitul pe venit aplicată cercetătorilor, reglementate de OUG nr.32/2016 pentru completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial nr.488/30 iunie 2016. Potrivit acestei reglementări, începând cu veniturile aferente lunii august 2016, persoanele fizice care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor ca urmare a desfăşurării activităţii de cercetare-dezvoltare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică sunt scutite de la plata impozitului pe venit.

OMFP nr.2018/2016 se aplică de la data apariţiei în Monitorul Oficial şi prevede condiţiile, criteriile, procedura de calcul şi documentele justificative necesare cercetătorilor care doresc să beneficieze de scutirea de la plata impozitului pe venit.

Criteriile de acordare a scutirii de impozit

Pentru a putea beneficia de scutire,o persoană fizică trebuie să desfăşoare activităţi de cercetare-dezvoltare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică în România.

Activităţile desfăşurate trebuie să se realizeze în baza:
– unui contract individual de muncă;
– unui raport de serviciu;
– unui statut special prevăzut de lege;
– unui act de detaşare încheiat cu/la o unitate/instituţie de drept public sau de drept privat, cuprinse în sistemul naţional de cercetare-dezvoltare, în conformitate cu prevederile OG nr.57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică.

Veniturile din salarii şi cele asimilate salariilor, provenite din activitatea de cercetare-dezvoltare, sunt scutite la plata impozitului pe venit, în limita bugetului alocat pentru proiectul respectiv.

Scutirea se acordă chiar şi în situaţia în care obiectivele proiectului nu se realizează.De asemenea, dacă proiectul cuprinde şi sume reprezentând indemnizaţii de concediu de odihnă, acestea sunt scutite, în egală măsură, de la plata impozitului pe venit.

Ce activităţi sunt incluse?

În conformitate cu prevederile ordinului mai sus menţionat, sunt considerate activităţi eligibile:
– activităţile de cercetare aplicativă/industrială, care cuprind crearea de părţi componente pentru sistemele complexe sau de prototipuri;
– activităţile de dezvoltare experimentală, care pot include crearea de prototipuri, demonstrarea, crearea de proiecte-pilot, testarea şi validarea unor produse;
– activităţile de testare efectuate în vederea soluţionării incertitudinilor ştiinţifice şi tehnologice.

Nu sunt eligibile pentru scutirea de impozit activităţi precum:
– cele incluse în programele curente de testare şi analiză în scopul controlului cantităţii/calităţii;
– studiile de management sau de eficienţă care sunt întreprinse înainte de începerea unei activităţi de cercetare sau de dezvoltare;
– studiile de cercetare, testare şi de dezvoltare a pieţei, de promovare a vânzărilor sau de consum; prospectarea, exploatarea, sondarea ori producerea de minereuri, ţiţei sau gaze naturale;
– activităţi de natură cromatică sau estetică, sau de corectare a deteriorărilor, aplicate asupra produselor;
– activităţi legate de logistica instalaţiilor şi echipamentelor, altele decât cele folosite integral şi exclusiv în activitatea de cercetare-dezvoltare.

Condiţiile de obţinere a scutirii

Pentru a beneficia de scutirea de impozit, cercetătorii care obţin venituri din salarii sau asimilate salariilor din activităţile de cercetare-dezvoltare trebuie să îndeplinească, cumulativ, o serie de condiţii:
– postul pe care îl ocupă să facă parte dintr-un compartiment de cercetare-dezvoltare, evidenţiat în organigrama angajatorului;
– angajatul desfăşoară activităţi de cercetare-dezvoltare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică eligibile, cuprinse într-un proiect de cercetare-dezvoltare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică;
– angajatul a absolvit cel puţin ciclul I de studii universitare sau o formă de învăţământ superior de lungă durată şi deţine o diplomă de licenţă, sau echivalentă, conferită de o instituţie acreditată de învăţământ din România sau o diplomă obţinută la absolvirea studiilor universitare de licenţă la instituţii acreditate de învăţământ superior din străinătate, recunoscută şi echivalată de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice;
– cheltuielile cu salariile şi asimilate salariilor sunt prevăzute în bugetul proiectului de cercetare-dezvoltare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică;
– angajatorul are în obiectul de activitate şi activităţi de cercetare-dezvoltare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică.

Documentele necesare pentru obţinerea scutirii

Pentru a obţine scutirea, sunt necesare următoarele documente justificative:
– actul constitutiv sau, după caz, documentele de înfiinţare ale angajatorului;
– organigrama angajatorului, cu evidenţierea structurii de cercetare-dezvoltare din compartimentul din care face parte postul său;
– copia diplomei de licenţă sau a actului echivalent, certificată pentru conformitate cu originalul;
– documentul care conţine datele de identificare ale proiectului de cercetare-dezvoltare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică;
– copia contractului individual de muncă, certificată pentru conformitate cu originalul, sau a oricărui alt document din care rezultă raportul juridic, sau a actului de detaşare;
– fişa postului;
– fişa de pontaj asociată proiectului;
– documentul în care se evidenţiază componentele aferente veniturilor din salarii şi asimilate salariilor, obţinute de fiecare angajat din activităţile desfăşurate în proiectul respectiv.

Sursa: contabilitate.consultanti.ro

Share

D394 Precizari AJFP Braila

INFORMARE DE PRESĂ – formularul 394 se va completa integral incepând cu data de 01 octombrie 2016-

Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Brăila informează contribuabilii că, potrivit dispoziţiilor OPANAF nr. 2264/2016, incepând cu data de 01 octombrie 2016, persoanele inregistrate in scopuri de TVA, vor completa integral formularul 394 „Declaraţie informativă privind livrările/prestările şi achizţiile efectuate pe teritoriul naţional de persoanele inregistrate in scopuri de TVA”.

In conformitate cu prevederile actului normativ menţionat anterior, in formularul 394 trebuie declarate, pentru perioada 1 iulie 2016 – 30 septembrie 2016, numai operaţiunile desfăşurate cu persoane impozabile inregistrate in scopuri de TVA in România şi se completează informaţiile din cartuşele A-C din anexa nr. 1.

Declaraţia se depune la organul fiscal competent până in data de 30 inclusiv a lunii următoare incheierii perioadei de raportare, declarate pentru depunerea decontului (luna, trimestrul etc), inclusiv dacă in această perioadă nu au fost realizate operaţiuni de natura celor care fac obiectul declaraţiei. In cazul in care perioada de raportare este luna calendaristica, termenul de depunere a declaraţiei pentru luna octombrie este 30 noiembrie a. c., iar pentru luna ianuarie este până la data de 28, respectiv 29 februarie.

Formularul 394 trebuie completat şi depus de către:

– persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA in România, pentru livrările de bunuri/prestările de servicii taxabile in România pentru care persoana obligată la plata taxei este furnizorul/prestatorul sau beneficiarul. Declaraţia se depune pentru orice operaţiune taxabilă in România pentru care este emisă o factură, inclusiv pentru avansuri, precum şi pentru operaţiunile la care se aplică sistemul TVA la incasare;

– persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA in România, care realizează achiziţii de bunuri sau servicii taxabile pentru care locul livrării/prestării este in România, inclusiv achiziţiile pentru care beneficiarul este obligat la plata TVA, indiferent de data la care intervine exigibilitatea taxei. Nu se inscriu in acest formular achiziţiile intracomunitare de bunuri şi servicii pentru care există obligativitatea inscrierii in declaraţia 390.

Nedepunerea declaraţiei 394 in termenul legal este considerată contravenţie şi se sanctionează cu amendă, in conformitate cu prevederile art. 336 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură fiscală. Amenda aplicabilă contribuabililor mari şi mijlocii este cuprinsă intre 12.000 lei şi 14.000 lei, iar pentru contribuabilii mici şi persoanele fizice cuantumul acesteia este de la 2000 lei la 3500 lei.

Share

Despre impozitul specific aplicabil din 2017. Prezentare, exemple si observatii

Recent Presedintele a promulgat legea privind impozitul specific (Legea 170/2016) ce se va aplica de la 1 ianuarie 2017 pentru  anumite categorii de activitati economice incadrate in cateva coduri CAEN precizate chiar in primul articol al legii. De retinut ca nu se aplica acest impozit specific daca societatea respectiva nu are in obiectul principal si nici in secundar niciunul din codurile CAEN de la art 1 (vezi mai jos). Simpla existenta a acestor coduri in actul constitutiv al firmei nu este de ajuns pentru aplicarea acestui impozit.

Art1.
–    5510-„Hoteluri si alte facilitati de cazare similare”
–    5520-„Facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata”
–    5530-„Parcuri pentru rulote, campinguri si tabere”
–    5590 -„Alte servicii de cazare”
–    5610-„Restaurante”
–    5621-„Activitati de alimentatie (catering) pentru evenimente”
–    5629-„Alte servicii de alimentatie n.c.a.”
–    5630-„Baruri si alte activitati de servire a bauturilor”.

Textul legii 170/2016 promulgat il avem aici , iar proiectul il puteti citi aici.

In preambulul legii avem cateva definitii cu care opereaza aceasta lege , cele mai relevante fiind urmatoarele :
1 ) impozitul specific anual – impozitul datorat de contribuabilii care au inscrisa ca activitate principala sau secundara activitatea corespunzatoare codurilor CAEN prevazute la art.1;

2 ) complex hotelier – structura de primire turistica cu functiuni de cazare care pentru obtinerea certificatului de clasificare include in perimetrul ei alte activitati, dar cel putin una clasificata ca impusa aferenta codurilor CAEN 5610 si/sau 5630, si indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: (i) sunt exploatate de aceeasi persoana juridica romana; (ii) inregistreaza distinct in evidenta contabila operatiunile efectuate; (iii) nu include activitatile aferente codurilor CAEN 5621 si 5629 ;

3.) suprafata utila comerciala/de servire  pentru codurile CAEN 5610 – „Restaurante” si 5630 – „Baruri si alte activitati de servire a bauturilor” – suma suprafetelor saloanelor, teraselor si gradinilor de vara, conform certificatului de clasificare/autorizatie;

4 ) suprafata utila de desfasurare a activitatii specifice codurilor  CAEN 5621 – „Activitati de alimentatie (catering) pentru evenimente”, 5629 – „Alte servicii de alimentatie n.c.a.” – suprafata totala construita, conform certificatului de clasificare/autorizatiei;

5 ) unitate – locatia unde se desfasoara activitatea economica si care este infiintata, inregistrata si functioneaza in conformitate cu legislatia Romaniei.

Sunt obligate la plata impozitului specific unor activitati, denumit in continuare impozit specific persoanele juridice romane care la data de 31 decembrie a anului precedent au indeplinit, cumulativ, urmatoarele  conditii de la art 3 :

Art.3. :
a) aveau inscrisa in actele constitutive, potrivit legii, ca activitate principala sau secundara, una dintre activitatile corespunzatoare codurilor CAEN prevazute la art. 1;
b) nu se afla in lichidare, potrivit legii.

Prin urmare nu se aplica acest impozit specific daca societatea respectiva nu are in obiectul principal si nici in secundar niciunul din codurile CAEN de la art 1 de mai sus. Simpla existenta a acestor coduri in actul constitutiv al firmei nu este de ajuns pentru aplicarea acestui impozit.

De asemenea persoanele juridice romane nu mai aplica acest sistem de impunere incepand cu anul urmator anului in care nu mai indeplinesc una dintre cele doua  conditiil de mai sus ,  cu exceptiile prevazute de prezenta lege.
Contribuabilii care au mai multe unitati determina impozitul specific anual prin insumarea impozitului specific aferent fiecarei unitati, calculat conform formulei stabilite in anexa corespunzatoare codului CAEN.
Contribuabilii care desfasoara mai multe activitati cu codurile CAEN prevazute la art.1, cu exceptia celor care desfasoara activitati prin intermediul unui complex hotelier, determina impozitul specific prin insumarea impozitului stabilit potrivit art.6, pentru fiecare activitate desfasurata .

  • Impozitul specific calculat pentru restaurante (CAEN 5610) , catering( CAEN 5621)  sau alte servicii de alimentatie publica (CAEN 5629)

(1)    Impozitul specific anual corespunzator codurilor CAEN 5610 „Restaurante”, 5621 „Activitati de alimentatie (catering) pentru evenimente”, 5629 „Alte servicii de alimentatie n.c.a.” se calculeaza, pe fiecare unitate, conform formulei stabilite in anexa  nr. 1 si anume:

Impozit specific anual/unitate = k*(x+y*q)*z, unde:
k – 1400, valoarea impozitului standard (lei)
x – variabila in functie de rangul localitatii  ( rezultata din Anexa 1)
y – variabila in functie de suprafata utila comerciala/de servire/de desfasurare a activitatii                     z – coeficient de sezonalitate ( rezultata din anexa 1)
q = 0,9 si reprezinta coeficient de ajustare pentru spatiu tehnic unitate – locatie de desfasurare a activitatilor

Observatie :
1. Pentru urmatoarele categorii de activitati, aferente codului CAEN 5610:
a) vanzatori ambulanti la tonete de inghetata
b) carucioare mobile care vand mancare
c) prepararea hranei la standuri din piete
impozitul specific anual/unitate este in suma de 1500 lei.

Vom lua un exemplu pentru a intelege mai bine calculele comparativ un restaurant dintr-o comuna si unul dintr-un oras ( Cluj zona C ) in suprafata de 100 mp si vom determina impozitul de platit anual pentru fiecare caz in parte.
Tinand cont de anexa 1 vom avea :
Restaurant ( comuna) : Impozit anual : 1400 ( 3+21*0.9)*0.10 = 3.066 lei/an
Restaurant (Cluj)   :        Impozit anual : 1400 ( 13+21*0.9)*0.45 = 20.097  lei/an

Se observa ca sunt avantajate acele restaurante satelit pentru evenimente ( nunti , petereceri etc ) care de regula fiind de suprafete mai mari sunt construite in comunele limitrofe oraselor.

Incadrarea in zonele A , B , C sau D se va face in baza normelor metodologice de aplicare a legii care ar trebui sa apara in 90 zile de la publicarea acestei legi ( deci cam prin 10.01.2017 aproximativ insa dupa cum stim ca merg lucrurile sigur va fi amanat  termenul ).

  •  Impozitul specific anual calculat pentru baruri  (CAEN 5630) 

(2)    Impozitul specific anual corespunzator codului CAEN 5630 „Baruri si alte activitati de servire a bauturilor” se calculeaza, pe fiecare unitate, conform formulei stabilite in anexa nr.2 si anume:

Impozit specific anual/unitate – k*(x + y *q)* z, unde:
k – 900, valoarea impozitului standard
x – variabila in functie de rangul localitatii  ( rezulta din anexa 2 )
y – variabila in functie de suprafata utila comerciala/de servire/de desfasurare a activitatii  (rezulta din anexa 2)
z – coeficient de sezonalitate q – 0,9 si reprezinta coeficient de ajustare pentru spatiu tehnic
unitate = locatie de desfasurare a activitatilor

La fel vom lua un exemplu pentru a intelege mai bine calculele comparativ un club  dintr-o comuna si unul dintr-un oras ( Cluj zona C ) in suprafata de 100 mp si vom determina impozitul de platit anual pentru fiecare caz in parte.

Tinand cont de anexa 1 vom avea :
Club ( comuna) : Impozit anual : 900( 0.4 +10*0.9)*0.15 = 1.269 lei/an
Club (Cluj)   :        Impozit anual : 900 (12 +10*0.9)*0.45 = 8.505   lei/an

  • Impozitul specific anual calculat pentru hoteluri  (CAEN 5510 ) , facilitati de cazare pt vacante si perioade scurte ( CAEN 5520 ) , parcuri rulote campinguri ( CAEN 5530) , alte servicii de cazare ( CAEN 5590)  

(3)    Impozitul specific anual corespunzator codurilor CAEN 5510 „Hoteluri si alte facilitati de cazare similare”, 5520 „Facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata”, 5530 „Parcuri pentru rulote, campinguri si tabere”, 5590 „Alte servicii de cazare” se calculeaza, pe fiecare unitate, conform formulei stabilite in anexa nr. 3 si anume :

Impozit specific anual/unitate = k* nr. locuri de cazare, unde:
Impozit specific standard – k – LEI / loc cazare / an

La fel vom lua un exemplu pentru a intelege mai bine calculele comparativ un hotel  de 3 stele *** dintr-o comuna si unul dintr-un oras ( Cluj zona C ) avand un numar de 30 de locuri de cazare ( camere)  si vom determina impozitul de platit anual pentru fiecare caz in parte.
Hotel  ( comuna) : Impozit anual : 67*30 = 2.010  lei/an
Hotel (Cluj)   :        Impozit anual : 308*30  = 9.240  lei/an

La fel se observa ca sunt avantajate acele hoteluri  construite in comunele limitrofe oraselor fata de cele existente in orase.

Observatie foarte importanta :
Contribuabilii care desfasoara activitati prin intermediul unui hotel, hotel apartament, motel, pensiuni turistice, pensiuni turistice rurale, pensiuni turistice urbane, pensiuni agroturistice, apartamente de inchiriat, hotel tineret, bungalow-uri, vile, reprezentand structuri de primire turistica amenajate in cladiri sau in corpuri de cladiri, care pun la dispozitia turistilor spatii de cazare si spatii de alimentatie publica de tip restaurant, bar, toate aceste servicii specifice fiind activitati ale aceleiasi societati care desfasoara activitatea de cazare, nefacand obiectul inchirierii sau asocierii catre/cu alte societati, determina impozitul specific potrivit formulei stabilite in anexa nr. 3.
( adica vor plati impozit DOAR pentru formula de cazare de la anexa 3 nu si pentru cea de la restaurant de la anexa 1 sau bar de la anexa 2 ).

In acest caz sunt foarte avantajate sub aspectul impozitarii acele hoteluri , pensiuni care ofera turistilor si retsurant si bar in cadrul aceluiasi complex hotelier , impozitarea nefacandu-se separat pentru fiecare activitate in parte.
Totusi contribuabilii care au mai multe unitati determina impozitul specific anual prin insumarea impozitului specific aferent fiecarei unitati, calculat conform formulei stabilite in anexa corespunzatoare codului CAEN, deci doar cand exista mai multe unitati distincte .

  • Reguli privind declararea si plata impozitului specific

Declararea si plata impozitului specific se efectueaza semestrial, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare. Suma de plata reprezinta o jumatate din impozitul specific annual stabilit.
Contribuabilii care au fost platitori de impozit specific in anul precedent si nu mai indeplinesc conditiile prevazute la art. 3, in anul urmator aplica sistemul de declarare si plata a impozitului pe profit prevazut de Legea nr. 227/2015 .
De asemenea contribuabilii care au fost platitori de impozit specific unor activitati si care anterior au realizat pierdere fiscala recupereaza pierderea din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 7 ani consecutivi, de la data la care au revenit la impozitarea pe profit . Pierderea fiscala se recupereaza in perioada cuprinsa intre data inregistrarii pierderii fiscale si limita celor  7 ani asa cum prevede Codul Fiscal.

Foarte important !
Art. 10. – (1) Contribuabilii care, in cursul anului, realizeaza venituri si din alte activitati in afara celor corespunzatoare codurilor CAEN prevazute la  art. 1,aplica sistemul de declarare si plata a impozitului pe profit prevazut de Legea nr. 227/2015,.
(2) Contribuabilii care desfasoara activitati prin intermediul unui complex hotelier si realizeaza venituri din desfasurarea altor activitati, aplica sistemul de declarare si plata a impozitului pe profit prevazut de Legea nr. 227/2015, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) Veniturile din alte activitati luate in calcul sunt cele inregistrate pana la data de 31 decembrie a anului respectiv, inclusiv.

Cu alte cuvinte daca o firma are un hotel , bar sau restaurant dar are si un magazin de ex sau presteaza si niste servicii catre terti ( ex : reparatii etc ) atunci intreaga activitate a firmei este impozitata conform titlului II din Codul fiscal si anume platind impozit pe profit .
In acest caz nu se mai tine cont calculele impozitului specific din prezenta lege , intreaga activitate a firmei fiind supusa impozitului pe profit chiar daca avea statut de microintreprindere si platea impozitul reglementat de titlul  III – Impozitul pe veniturile microintreprinderilor .

  • Termenele  de declarare  a mentiunilor , registrul de evidenta fiscala

(1) Persoanele juridice romane platitoare de impozit pe profit comunica organelor fiscale teritoriale aplicarea impozitului specific anual, pana la data de 31 martie inclusiv a anului pentru care se plateste impozitul specific.
(2) In cazul in care, la data de 31 decembrie inclusiv, conditiile prevazute la art. 3 nu mai sunt indeplinite, contribuabilii comunica organelor fiscale teritoriale iesirea din acest sistem de impunere, pana la data de  31 martie inclusiv a anului urmator.
( 3.)Persoanele juridice platitoare de impozit specific au obligatia sa intocmeasca registrul de evidenta fiscala, prevazut la art. 19 din Legea nr. 227/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, in care inscriu elementele care sunt luate in calcul la stabilirea impozitului, cum ar fi:
–     tipurile de activitati desfasurate,
–    coeficientii si variabilele utilizate pentru fiecare activitate care intra sub incidenta impozitului specific ;
–    numarul de unitati ;
–    suprafetele de desfasurare a activitatilor precum si
–    amortizarea fiscala conform art 28 din Legea 227/2015
Pentru lamuririle altor aspecte de aplicare legii analizate , se mentioneaza ca in termen de 90 de zile de la data publicarii  in Monitorul Oficial al Romaniei,  se elaboreaza normele metodologice de aplicare, care se aproba prin ordin comun al  ministrului finantelor publice si  al ministrului economiei, comertului si relatiilor cu mediul de afaceri.
si perfectionare in domeniul fiscal. Opiniile exprimate in acest rticol apartin in exclusivitate autorului.

Sursa: economie.hotnews.ro

Share

Cheltuieli sponsorizare reportate. Cum facem reportarea si ce includem in calcul la profitul brut fiscal si cifra de afaceri?

n randurile urmatoare, vom vedea cum se face reportarea cheltuielilor cu sponsorizarea pentru primul trimestru al anului 2016. Societatea prezinta urmatoarea situatie:

– profit brut contabil 215.000 lei
– cheltuieli nedeductibile 8.000 lei
– cheltuieli cu sponsorizarea 2016 15.000 lei
– chelt.cu sponsorizarea 2015 (reportate) 20.000 lei
– cifra de afaceri 1.335.000 lei

Vom vedea, de asemenea, in ce masura cheltuielile cu sponsorizarea reportate din 2015 (20.000 lei) se iau in calcul la profitul brut fiscal pentru trimestrul I 2016 si la cifra de afaceri.

In conformitate cu informatiile primite, mai jos veti regasi un calcul al sponsorizarii pentru primul trimestru.

Cheltuielile cu sponsorizarea reportate din anul 2015 nu se iau in calcul la profitul brut fiscal si la calculul cifrei de afacere, acestea se scad in ordinea in care au fost constituite.

Rezultat Fiscal = Rezultat Contabil + Chelt nedeductibile = 215.000 + 8.000+15.000 = 238.000 lei;

Impozit pe profit = 16% x Rezultat fiscal = 16% x 238.000 = 38.080 lei;

Calcul Sponsorizare:
5/1000 x CA = 5/1000 x 1.335.000 = 6.675 lei
20% x Impozit profit = 20% x 38.080 = 7.616 lei

Suma de scazut din impozitul pe profit la trim I 2016 este 6.675 lei, urmand ca in urmatorii 7 ani consecutivi sa se recupereze diferenta de 28.325 lei (13.325 lei + 15.000 lei).

Baza legala: Legea 227/2015 art 25 alin 4 lit i „cheltuielile de sponsorizare i/sau mecenat i cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectueaza sponsorizari i/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificarile i completarile ulterioare, i ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicata, cu modificarile i completarile ulterioare, precum i cei care acorda burse private, potrivit legii, scad sumele aferente din impozitul pe profit datorat la nivelul valorii minime dintre urmatoarele:

1. valoarea calculata prin aplicarea a 0,5% la cifra de afaceri; pentru situatiile în care reglementarile contabile aplicabile nu definesc indicatorul cifra de afaceri , aceasta limita se determina potrivit normelor;

2. valoarea reprezentând 20% din impozitul pe profit datorat.

Sumele care nu sunt scazute din impozitul pe profit, potrivit prevederilor prezentei litere, se reporteaza în urmatorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestor sume se va efectua în ordinea înregistrarii acestora, în aceleai conditii, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit.”

Sursa: portalcontabilitate.ro

Share

ANALIZĂ De la profit la microîntreprindere și invers, un drum nelipsit complet de obstacole

Regimul de impozitare a microîntreprinderilor pare cel mai avantajos, în prezent, dar este însoțit de o serie de condiții care, dacă nu mai sunt îndeplinite, înseamnă revenirea la impozitul pe profit, arată o analiză a companiei de consultanță fiscală Contexpert care explică ambele situații în care se poate afla o societate: trecerea de la impozit pe profit la impozit pe venitul microîntreprinderilor și invers.

Astfel, trecerea de la impozitul pe profit la regimul microintreprinderilor este obligatorie pentru persoanele juridice române care, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

  • au realizat venituri, altele decât cele obținute din desfășurarea activităților în domeniul bancar, al asigurărilor și reasigurărilor, al pieței de capital (cu excepția activităților de intermediere), al jocurilor de noroc, explorării, dezvoltării și exploatării zăcămintelor petroliere și gazelor naturale;
  • ponderea veniturilor realizate din consultanță și management în veniturile totale este de sub 20%;
  • au realizat venituri care nu au depășit echivalentul în lei a 100.000 euro (cursul de schimb valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile);
  • capitalul social este deținut de persoane, altele decât statul și unitățile administrativ-teritoriale;
  • nu se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerțului sau la instanțele judecătorești, potrivit legii.

Notificarea de aplicare a regimului de microîntreprindere este efectuată prin depunerea Declarației 010, de mențiuni, la ANAF până la data de 31 martie a anului pentru care este aplicat acest regim.

Pentru societățile nou-înființate, regimul de microîntreprindere este obligatoriu la momentul înființării, cu următoarele excepții:

  • capitalul social este superior pragului de 25.000 euro – în acest caz pot opta pentru impozitul pe profit, iar opțiunea este definitivă
  • la înființare societățile care își declară intenția de a desfășura activități din domeniul bancar, asigurări-reasigurări, piețe de capital (cu excepția intermedierilor), jocuri de noroc și exploatare, dezvoltare vor fi înregistrate ca și plătitoare de impozit pe profit.

 Cum sunt verificate regulile pentru regimul de impunere

În cazul în care, în cursul anului, o microîntreprindere nu mai îndeplinește una din următoarele condiții:

  • capitalul social este deținut de persoane, altele decât statul și unitățile administrativ-teritoriale;
  • nu se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerțului sau la instanțele judecătorești, potrivit legii

regimul va fi schimbat începând cu anul următor, termenul de notificare fiind 31 martie a anului următor, prin depunerea la ANAF a Declarației de mențiuni 010.

Sistemul de impunere pe veniturile microintreprinderii în cursul unui an fiscal este modificat dacă:

  • microîntreprinderea are venituri mai mari de 100.000 euro;
  • începe să desfășoare în cursul anului activități în domeniul bancar, asigurări, piață de capital etc
  • ponderea veniturilor din consultanță și management din anul curent în veniturile totale este de peste 20% inclusiv;

Trecerea de la sistemul microîntreprinderii la impozit pe profit pentru neîndeplinirea uneia dintre cele 3 condiții menționate anterior, în cursul anului, este notificată prin depunerea Declarației de mențiuni, 010, în termen de 15 zile, conform prevederilor Codului de Procedură Fiscală.

Limitele fiscale privind veniturile și ponderea veniturilor de consultanță și management sunt verificate pe bază veniturilor înregistrate cumulat de la începutul anului fiscal. Pentru încadrarea în condițiile privind nivelul veniturilor sunt luate în calcul aceleași venituri care constituie baza impozabilă, iar cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar precedent.

Cum sunt calculate veniturile pentru trecerea la profit și ce obligații apar

Din trimestrul în care nu mai sunt îndeplinite condițiile, microîntreprinderea va datora impozit pe profit, având obligația de modificare a vectorului fiscal.  Impozitul pe profit este calculat luând în considerare veniturile și cheltuielile realizate începând cu trimestrul în care s-au depășit limitele fiscale sau au început să fie desfășurate activități nepermise microîntreprinderilor.

Plata și declararea impozitului pe profit sunt efectuate trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrului respectiv, iar impozitul pe profit trimestrial este declarat prin Formularul 100, cu excepția ultimului trimestru, când este efectuat până la termenul de depunere a declarației privind impozitul pe profit (25 martie).

Cotele de impozitare sunt diferențiate în funcție de numărul salariaților (1% pentru mai mult de 2 salariați inclusiv, 2% pentru un salariat sau 3% fără niciun salariat) și pot fi modificate în cursul anului în funcție de cum evoluează acesta.

Salariații trebuie să fie angajați cu contract de muncă cu normă întreagă. Condiția privind salariații este îndeplinită și dacă sunt fracțiuni de normă care, însumate, echivalează cu norma întreagă sau dacă sunt persoane cu contracte de administrare sau mandat, potrivit legii, în cazul în care remunerația acestora este cel puțin la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.

Excepție fac microîntreprinderile nou-înființate care au un salariat și sunt deținute de persoane fizice române care nu au mai deținut alte persoane juridice. Acestea sunt impozitate cu o cotă de 1% pentru 2 ani, în situația în care suplimentar mențin o serie de alte condiții pe o perioadă de 48 de luni:

  • Nu declară sediu/puncte de lucru fără activitate
  • Nu declară inactivitate temporară
  • Nu majorează capitalul social prin aproturi de la noi asociați/acționari
  • Nu sunt vândute/cesionate părți sociale
  • Nu este cerută lichidare voluntară

Regimul microîntreprinderilor este avantajos datorită cotelor de impozit, însă trebuie avut în vedere că orice modificare a numărului de salariați înseamnă trecerea la o altă cotă, fapt care se poate întâmpla de mai multe ori pe parcursul unui an, cu implicațiile aferente privind declarațiile fiscale și înregistrările în Revisal.

Prin urmare, sistemul de impozitare poate ridica probleme administrative și costuri implicite.

viewscntSursa: profit.ro

Share

Subvenția pentru firmele care angajează tineri și șomeri urcă la 900 lei. Șomerii care își schimbă domiciliul pentru angajare primesc 12.500 lei de la stat

Firmele care vor angaja absolvenți sau șomeri vor primi, începând cu 1 decembrie, o subvenție majorată de la 500 la 900 lei. Totodată, șomerii care își schimbă domiciliul la o distanță mai mare de 50 kilometri, pentru a deveni angajați, vor beneficia de o primă de instalare de 12.500 de lei.

Măsurile au fost adoptate miercuri de Guvern, prin ordonanță de urgență, în ideea de a stimula piața forței de muncă, vizând persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, dar și angajatorii și românii din diaspora.

Pachetul de măsuri majorează cuantumul subvențiilor acordate angajatorilor, subvențiile urmând să fie alocate și pentru încadrarea în muncă a unor categorii noi, respectiv șomerii de lungă durată și tinerii neîncadrați în muncă.

Astfel, angajatorii care încadrează în muncă, pe durată nedeterminată, absolvenți ai unor instituții de învățământ vor primi lunar, pe o perioadă de un an, 900 lei pentru fiecare absolvent angajat.

Angajatorii care încadrează în muncă, pe durată nedeterminată, absolvenți din rândul persoanelor cu handicap vor primi lunar, pentru fiecare absolvent, tot 900 lei, dar pe o perioadă de 18 luni.

Firmele care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, șomeri în vârstă de peste 45 de ani, persoane aflate în șomaj de mai mult timp, tineri fără loc de muncă sau șomeri care sunt părinți unici susținători ai familiilor monoparentale vor primi, pe o perioadă de un an, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorii, o sumă în cuantum de 900 lei, cu obligația menținerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puțin 18 luni.

De subvenție vor beneficia și firmele care, în raport cu numărul de angajați, și-au îndeplinit obligația de a încadra în muncă persoane cu handicap, precum și angajatorii care nu au această obligație legală, dacă încadrează în muncă pe durată nedeterminată persoane cu handicap și le mențin raporturile de muncă sau de serviciu cel puțin 18 luni.

Subvenția de 900 lei va fi acordată și angajatorilor care încadrează în muncă șomeri care, în termen de 5 ani de la data angajării, îndeplinesc condițiile pentru a solicita pensia anticipată parțială sau de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, dacă nu îndeplinesc condițiile de a solicita pensia anticipată parțială.

Subvenția va fi acordată lunar până la data îndeplinirii condițiilor de pensionare.

Toate subvențiile vor fi acordate proporțional cu timpul efectiv lucrat de persoanele angajate din categoriile prevăzute anterior, precum și pentru perioadele în care persoanele se află în concediu de odihnă.

În prezent, firmele primesc, pentru angajarea pe perioadă nedeterminată nedeterminată, 500 lei pentru absolvenții ciclului inferior al liceului sau ai școlilor de arte și meserii, 600 lei pentru absolvenții de învățământ secundar superior sau învățământ postliceal și 750 lei pentru absolvenții de învățământ superior.

Ordonanța aprobată de Guvern acordă totodată mai multe tipuri de subvenți angajaților.

Astfel, șomerii înregistrați vor primi o primă de instalare dacă se vor angaja într-o localitate aflată la o distanță mai mare de 50 km față de localitatea în care își au domiciliul și își vor schimba astfel domiciliul în localitatea respectivă sau în localitățile învecinate. Prima va fi de 12.500 lei pentru o singură persoană, la care se va adăuga suma de 3.000 lei în cazul șomerilor însoțiți de membrii familiei, ajungându-se la o primă de 15.500 lei.

În cazul în care ambii soți îndeplinesc condițiile de acordare a primei de instalare, unul va primi 12.500 lei, iar celălalt va primi o primă de instalare în cuantum de 3.500 lei;

În situația în care persoanelor respective li se asigură, de către angajator sau autorități, locuință de serviciu sau suportarea cheltuielilor aferente din fonduri ale angajatorului sau fonduri publice, soții beneficiază, fiecare, doar de o primă de instalare în cuantum de 3.500 lei pentru situațiile prevăzute la punctele. Prima va fi de 6.500 lei pentru în care un singur este angajat.

Prima de instalare in cuantumde 12.500 lei sau 15.500 lei se acordă în două tranșe egale de 50%, la data instalării și  după expirarea perioadei de 12 luni de la angajare.

Șomerilor înregistrați care nu beneficiază de indemnizație de șomaj, în situația în care se angajează cu normă întreagă, pentru o perioadă de cel puțin 3 luni, li se va acorda o primă de activare în valoare de 500 lei, neimpozabilă. Prima de activare nu se cumulează cu alte prime.

Guvernul a decis totodată schimbarea cuantumului și modalității de acordare a primei de încadrare.

Astfel, cuantumul primei va fi calculat la 0,5 lei/km, dar nu mai mult de 55 lei/zi, proporțional cu numărul de zile în care persoanele în cauză desfășoară efectiv activitatea la angajatorul la care se realizează încadrarea în muncă. Această primă de încadrare se va acorda lunar, pentru o perioadă de 12 luni, șomerilor înregistrați la agențiile pentru ocuparea forței de muncă care se încadrează, potrivit legii, într-o localitate situată la o distanță mai mare de 15 km de localitatea în care își au domiciliul stabil sau reședința.

Prin acest pachet, Guvernul vrea să încurajeze investitorii să-și atragă personal calificat și din alte zone, în special din comunitățile marginalizate cu grad 3 si 4 de sărăcie si respectiv zonele prioritare pentru dezvoltare.

viewscnt

Sursa: profit.ro

Share

Cum poate beneficia un contribuabil de reducerea penalităților de nedeclarare?

Codul de procedură fiscală prevede că pentru obligaţiile fiscale principale nedeclarate sau declarate incorect de contribuabil/plătitor şi stabilite de organul de inspecţie fiscală prin decizii de impunere, contribuabilul/plătitorul datorează o penalitate de nedeclarare de 0,08% pe fiecare zi, începând cu ziua imediat următoare scadenţei şi până la data stingerii sumei datorate, inclusiv.

Penalitatea de nedeclarare stabilită de organul fiscal prin decizie de impunere referitoare la obligaţiile fiscale accesorii reprezentând penalităţi de nedeclarare, conform procedurii aprobate prin Ordinul Președintelui ANAF nr. 3834/2015 se reduce, la cererea contribuabilului/plătitorului, cu 75% dacă obligaţiile fiscale principale stabilite prin decizie se sting prin plată sau compensare, termenul de plată fiind în funcţie de data comunicării deciziei:

– până la data de 5 a lunii următoare, inclusiv, dacă data comunicării deciziei este cuprinsă în intervalul 1 – 15 din lună;
– până la data de 20 a lunii următoare, inclusiv, dacă data comunicării deciziei este cuprinsă în intervalul 16 – 31 din lună.

De asemenea, penalitatea de nedeclarare se reduce, la cererea contribuabilului/plătitorului, cu 75%, dacă obligaţiile fiscale principale stabilite prin decizie sunt eşalonate la plată, în condiţiile legii. În acest caz, reducerea se acordă la finalizarea eşalonării la plată.

Ca urmare, în situaţia în care obligaţiile fiscale principale stabilite de organul de inspecţie fiscală prin decizii de impunere s-au stins prin plată sau compensare până la termenul stabilit în funcție de data comunicării deciziei, sau au fost eșalonate la plată, contribuabilul poate beneficia de reducerea cu 75% a penalităţilor de nedeclarare, prin depunerea unei cereri la organul fiscal competent.

Baza legala

Legea nr 207 / 2015 articolul 181 alin 1 și 2 și art.156 ali.1
Ordinul preşedintelui ANAF nr 3834 / 2015 articolul 1

Sursa – anaf.ro – Speta publicata la data 30.08.2016 (Acesta nu reprezinta un act administrativ fiscal in sensul art. 41 din Codul de Procedura Fiscala sau un act administrativ de autoritate in sensul art. 1 din legea 554/2004 a contenciosului administrativ si nu este opozabil tertilor)

Share

PFA-URILE SI INTREPRINDERILE PERSOANELOR FIZICE VOR FI LIMITATE IN ACTIVITATILE DESFASURATE! SE LIMITEAZA SI NUMARUL DE ANGAJATI

O veste nu tocmai buna se anunta pentru PFA-uri si intreprinderile apartinand persoanelor fizice. Astfel, regimul fiscal si multiple reguli care vizeaza modalitatea de functionare a persoanelor fizice autorizate (PFA) si a intreprinzatorilor persoane fizice se modifica in urma unui proiect care asteapta avizul presedintelui Klaus Iohannis.

PFA-urile nu vor mai primi autorizatie decat pentru cel mult 5 clase de activitati prevazute de codul CAEN, in vreme ce intreprinzatorii persoane fizice, titulari ai unei intreprinderi individuale, vor fi autorizati numai pentru maximum 10 clase de activitati.

In prezent, astfel de limitari nu exista, iar in opinia parlamentarilor initiatori  „intreprinderile individuale sa nu dezavantajeze microintreprinderile, sa nu distorsioneze concurenta in piata si sa nu genereze tensiuni si disfunctionalitati in mecanismul economic, stimuland migrarea juridica, economica si fiscala a microintreprinderilor catre statutul de intreprindere individuala”, citeaza Profit.ro.

Apar limitari si in ce priveste numarul maxim de angajati pe care ii poate avea un PFA astfel ca nu vor mai putea fi angajate cu contract individual de munca decat cel mult trei persoane. In prezent, un PFA poate angaja oricat de multe persoane prin contractul de munca.

In schimb, intreprinzatorii persoane fizice, titulari ai unei intreprinderi individuale, vor putea avea in obiectul de activitate pana la 10 clase de activitati prevazute de codul CAEN si sa poata angaja cel mult 8 salariati.

Conform sursei de mai sus, termenul lasat la dispozitia PFA-urilor si a intreprinderilor individuale pentru a-si actualiza autorizarea, conform numarului limitat de clase va fi de 2 ani de la data intrarii in vigoare a viitoarelor reguli.

In cazul in care „nu a fost autorizata anterior pentru una sau mai multe activitati, PFA sau intreprinderea individuala va trebui sa solicite autorizarea acesteia/acestora”, iar „in termen de 60 de zile de la implinirea termenului, respectiv 60 de zile calculate de la sfarsitul anului 2018 daca este respectat calendarul, Oficiul Registrului Comertului va radia din oficiu firmele care nu si-au indeplinit obligatia”.

Sursa: portalpfa.ro

Share

Noua procedură de aplicare a măsurilor asigurătorii – informare de presă ANAF

ANAF aduce la cunoştinţa contribuabililor faptul că, în Monitorul Oficial al României nr. 703/9.09.2016 a fost publicat OPANAF nr. 2.546/2016 pentru aprobarea Procedurii de aplicare a măsurilor asigurătorii de către organele fiscale competente şi pentru aprobarea modelelor, modului de utilizare şi de păstrare a unor formulare, intrat în vigoare la momentul publicării.

Acest act normativ clarifică situaţiile în care organele fiscale competente pot institui măsuri asigurătorii împotriva contribuabililor, în cadrul procedurilor de control sau inspecţie fiscală la care sunt supuşi aceştia.

Astfel, se statuează faptul că aceste măsuri se pot institui doar în cazuri excepţionale, când există riscul ca debitorul să se sustragă, să îşi ascundă sau să îşi risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea creanţelor fiscale.

Măsurile asigurătorii prevăzute de acest act normativ nu sunt măsuri de executare silită, ci doar unele de prevenire a eventualelor situaţii de sustragere de la control, la care ar putea recurge debitorii. Practic, luarea măsurilor asigurătorii trebuie raportată la o anumită atitudine de rea-credinţă a debitorului, care încearcă să-şi sustragă, ascundă sau distrugă activele patrimoniale cu scopul de a zădărnici eforturile organelor fiscale de a executa creanţa fiscală.

Astfel, măsurile asigurătorii nu sunt o etapă obligatorie care precede orice executare silită fiscală, ci se aplică doar în cazurile limitate în care există indicii că executarea va fi îngreunată prin atitudinea necorespunzătoare a debitorului.

Potrivit actului normativ mai sus menţionat, situaţiile în care pot fi aplicate astfel de măsuri sunt:

– în urma constatării unor împrejurări privind săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală în domeniul financiar- fiscal sau vamal;
– pe parcursul desfăşurării inspecţiei fiscale sau a verificării fiscale personale, până la finalizarea acţiunii, când se vor comunica rezultatele acesteia;
– în timpul sau ca urmare a unui control inopinat;
– în timpul acţiunilor de control, când se constată o “suspiciune rezonabilă” cu privire la săvârşirea unor fapte penale, până la stabilirea diferenţelor de impozite şi taxe prin acte administrativ-fiscale;
– în situaţia în care au fost aplicate amenzi contravenţionale sau au fost deja dispuse confiscări de bunuri sau sume de bani.

Actul normativ invocat face referire la următoarele patru măsuri asigurătorii ce pot fi dispuse de organul fiscal:

– sechestrul asigurător pentru bunurile imobile;
– sechestrul asigurător pentru bunuri mobile, inclusiv titlurile de valoare şi bunurile mobile necorporale;
– poprirea asigurătorie asupra sumelor datorate debitorului de către un terţ, cunoscută ca procedura terţului poprit;
– poprirea asigurătorie asupra disponibilităţilor băneşti din conturile bancare.

Totodată, se stabileşte şi valoarea la care vor fi stabilite măsurile asigurătorii, şi anume în limita a 150% din valoarea sumei pentru care se dispune măsura. Dacă valoarea bunurilor pentru care s-a dispus măsura asigurătorie nu acoperă 150% din valoarea sumei estimate/stabilite, iar ulterior comunicării deciziei de instituire a măsurilor sunt identificate alte bunuri sau venituri urmăribile, organul de executare va institui sechestrul asigurător cu respectarea limitei de 150% din valoarea sumei estimate/stabilite sau va înfiinţa poprirea asigurătorie, după caz.

De asemenea, ordinul reglementează şi ordinea tipurilor de bunuri asupra cărora vor fi dispuse măsurile asigurătorii.

Astfel, atunci când un debitor deţine mai multe tipuri de bunuri, măsurile asigurătorii se dispun în următoarea ordine:

– bunuri mobile şi imobile care nu sunt direct folosite în activitatea ce generează principala sursă de venit a debitorului;
– bunuri ce nu sunt destinate desfăşurării activităţii ce constituie principala sursă de venit;
– bunuri mobile şi imobile destinate să fie folosite la terţi (date cu chirie, concesiune, contracte de arendă, de împrumut, de leasing);
– ansamblul de bunuri ce împreună cu altele pot fi valorificate mai avantajos ;
– maşini unelte, utilaje,materii prime şi materiale,alte bunuri mobile şi imobile ce participă la realizarea principalei surse de venit;
– produse finite;
– bunuri degradabile sau perisabile;
– bunuri deţinute în comun de către debitori cu alţi terţi, pentru cota parte proprietate a debitorului.

În conformitate cu prevederile acestui act normativ, măsurile asigurătorii încetează în următoarele situaţii:

– în momentul în care încetează motivele pentru care s-au dispus măsurile asigurătorii;
– atunci când debitorul prezintă o garanţie.

Potrivit Codului de Procedură Fiscală, garanţiile pe care le poate aduce debitorul sunt: scrisoarea de garanţie bancară sau o poliţă de asigurare emisă de o societate de asigurare. Pot fi de asemenea garanţii ipoteci asupra unor bunuri imobile, gajul asupra bunurilor mobile sau consemnarea unor sume de bani la trezoreria statului;

– în situaţia în care în termen de cel mult 2 zile de la împlinirea termenului de 6 luni sau un an, după caz, de la instituirea măsurilor asigurătorii , în situaţia în care nu au fost emise titluri de creanţă şi nu au fost sesizate organele penale.

Important: Măsurile asigurătorii dispuse de la 1 ianuarie şi până la 9 septembrie vor continua potrivit noului ordin.

Sursa: cabinetexpert.ro

Share

Calendarul trecerii la casele de marcat cu jurnal electronic

Începând din primăvara anului 2017, se vor utiliza noile case de marcat. Astfel toţi operatorii economici vor fi obligaţi, rând pe rând, să utilizeze numai case de marcat echipate cu jurnal electronic.

Obligativitatea de-a utiliza aparate electronice fiscale revine tuturor operatorilor economici care prestează servicii sau livrează bunuri direct către populaţie şi încasează contravaloarea bunurilor livrate şi se regăseste în cuprinsul Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 28/1999, cu modificările şi completările ulterioare.

Trecerea la noile aparate se va face treptat, pentru a nu fi create disfuncţionalităţi în activitatea comercianţilor şi pentru a li se acorda acestora timpul necesar conformării.

Concret, potrivit ultimelor modificări aduse actului normativ menţionat, termenele de la care operatorii economici vor fi obligaţi să utilizeze noile case de marcat sunt:
– 1 aprilie 2017, în cazul contribuabililor mari;
– 1 iulie 2017, în cazul contribuabililor mijlocii;
– 1 noiembrie 2017, în cazul contribuabililor mici.

Sursa: AJFP Maramureş

Share

Finanțe: Fiscul nu va mai lua banii din toate conturile bancare, iar popririle vor fi ridicate în circa 2 ore, în loc de minimum 10 zile

Fiscul va lua doar suma datorată din conturile poprite, fără a le mai bloca pe toate de la toate băncile, iar procedura va dura circa două ore, în loc de 10 zile, ca în prezent, anunță Ministerul de Finanțe.

Acum, Fiscul blochează toate conturile de la toate băncile pentru cel puțin 10 zile și ia banii aflați în acestea, chiar dacă datoria este mai mică decât suma aflată în conturi.

Practic, contribuabilii trebuie să meargă personal la Fisc să ia scrisorile de ridicare a popririi pentru a le duce la bănci și să ceară restituirea sumelor luate în plus de autorități. Întreaga procedură durează nerezonabil de mult, după cum admite și Ministerul de Finanțe, timp în care persoanele sau firmele nu se pot folosi de banii proprii.

Conform anunțului Ministerului de Finanțe, Fiscul va transmite electronic către un punct central adresele prin care se înființează poprirea care, la rândul său, va transmite electronic către bănci adresele prin care se înființează poprirea. Prin urmare, Fiscul va lua doar suma datorată.

Prin schimbul electronic de informații, în momentul în care se constată că a fost plătită datoria integral, va fi transmisă electronic decizia de ridicare a popririi.

În aceste condiții, este eliminată poprirea multiplă, fiind indisponibilizate doar conturile/sumele efectiv necesare pentru executarea creanței fiscale și nu toate din toate conturile, de la toate băncile.

Ulterior, poprirea va fi ridicată în circa 2 ore de la momentul în care s-a constatat că a fost acoperită obligația restantă, față de cel puțin 10 zile în situația actuală.

În prezent, ANAF înființează poprirea asupra conturilor bancare, la toate băncile unde debitorii dețin conturi și toate băncile indisponibilizează sumele din conturi și le virează în conturile bugetare. Acum, după stingerea obligațiilor, ANAF transmite electronic către Unitatea de Imprimare Rapidă Valcea (UIR), decizia de ridicare a popririi, iar aceasta este comunicată  băncilor, prin poștă. Timpul în care ajunge la bancă decizia de ridicare a popririi este de minimum 10 zile, timp în care toate conturile contribuabilului rămân blocate.

În practică, pentru a evita blocarea pe o perioadă îndelungată, contribuabilii se prezintă la fisc și solicită să primească și să ducă personal la bănci scrisorile de ridicare a popririi, iar dacă sumele virate de bănci sunt mai mari decât obligația fiscală supusă executării, diferențele de sumele se restituie debitorilor, ulterior, la cererea acestora, după o perioadă pe care chiar și Ministerul de Finanțe o consideră nerezonabilă.

Ministerul de Finanțe nu a precizat data de la care măsura va fi aplicată efectiv.

Sursa: profit.ro

Share

Se elimina Registrul operatorilor intracomunitari (ROI) si, temporar, Declaratiile cod 392A, 392B si 393

Va informam ca un proiect publicat recent de Ministerul de Finante anunta ca urmeaza sa fie eliminata obligatia de inregistrare a firmelor care efectueaza operatiuni intracomunitare in Registrul operatorilor intracomunitari. De asemenea, una dintre propuneri vizeaza suspendarea temporara a unor trei tipuri de declaratii.

Se propune, printre alte masuri, eliminarea obligatiei de inregistrare in Registrul operatorilor intracomunitari a contribuabililor care efectueaza operatiuni intracomunitare (livrari intracomunitare, achizitii intracomunitare s.a).

„Este o prevedere existenta acum care presupune prezentarea a numeroase documente, in conditiile in care au fost dezvoltate alte parghii, mai eficiente, pentru prevenirea evaziunii fiscale”, se arata in comunicatul transmis de MFP.

De asemenea, se propune suspendarea pana la data de 31 decembrie 2019 a obligatiei depunerii a trei declaratii informative (cod 392A, 392B si 393) prin care se reduc sarcinile administrative ce revin contribuabililor cu o cifra de afaceri mai mica de 220.000 de lei sau care presteaza servicii de transport international.

In ce priveste „comerciantii angro si en detail de produse accizabile pentru care accizele sunt deja platite”, potrivit MFP, acestia nu vor mai avea obligatia de inregistrare la autoritatea competenta. Masura conduce la simplificarea activitatii lor nu doar prin eliminarea obligatiei de inregistrare, ci si prin eliminarea posibilelor sanctiuni pecuniare (amenda) sau a suspendarii activitatii pe o perioada de la 1 la 3 luni.

Sursa: contabilul.manager.ro

Share

Fiscalitatea operațiunilor corporatiste

REZUMAT
Fiscalitatea a avut în toate timpurile o importanță covârșitoare pentru orice societate, constituind suportul financiar care stă la baza dezvoltării acesteia, indiferent de eră, regim politic sau etapă de dezvoltare. Integrarea țării noastre în Uniunea Europeană și transformările produse în România din dorința de armonizare a tuturor domeniilor cu cele din Uniune au afectat și sistemul fiscal din țara noastră, acesta suferind în ultimii ani numeroase modificări și adaptări. Aceste aspecte vin ca o provocare pentru toți economiștii și îndeosebi pentru liber-profesioniștii contabili români.

Prevederi legale

În transpunerea actelor normative emise la nivel european, respectiv:
  • Directiva 2011/35/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2011 privind fuziunile societăților comerciale pe acțiuni;
  • a Șasea Directivă a Consiliului din 17 decembrie 1982 privind divizarea societăților comerciale pe acțiuni;
  • Directiva 2009/133/CE a Consiliului din 19 octombrie 2009 privind regimul fiscal comun care se aplică fuziunilor, divizărilor, divizărilor parțiale, cesionării de active și schimburilor de acțiuni între societățile din state membre diferite și transferului sediului social al unei SE sau SCE între statele membre,

Codul fiscal, aprobat prin Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, stipulează clar faptul că operațiunile de restructurare corporatistă nu sunt supuse impozitării și nu intră în sfera de aplicare a TVA.

Operațiunile de restructurare corporatistă sunt menționate la art. 32 din Codul fiscal și constau în:
  • fuziunea prin contopire sau absorbție;
  • divizarea, totală sau parțială;
  • transferul de active;
  • achiziția de titluri de participare (preluarea).

Toate aceste operațiuni au un regim fiscal special, conform Codului fiscal:

„Transferul activelor și pasivelor, efectuat în cadrul operațiunilor de reorganizare prevăzute la alin. (1), este tratat, în înțelesul prezentului titlu, ca transfer neimpozabil, pentru diferența dintre prețul de piață al activelor/pasivelor transferate și valoarea lor fiscală.” (art. 32 alin. (3))

„Transferul tuturor activelor sau al unei părți a acestora, efectuat cu ocazia transferului de active sau, după caz, și de pasive, realizat ca urmare a altor operațiuni decât divizarea sau fuziunea, precum vânzarea sau aportul în natură la capitalul unei societăți, nu constituie livrare de bunuri dacă primitorul activelor este o persoană impozabilă stabilită în România în sensul art. 266 alin. (2), în condițiile stabilite prin normele metodologice. Transferul tuturor activelor sau al unei părți a acestora, efectuat cu ocazia divizării sau fuziunii, nu constituie livrare de bunuri dacă primitorul activelor este o persoană impozabilă stabilită în România în sensul art. 266 alin. (2). Atât în cazul transferului tuturor activelor sau al unei părți a acestora, efectuat cu ocazia transferului de active sau, după caz, și de pasive, realizat ca urmare a altor operațiuni decât divizarea sau fuziunea, cât și în cazul transferului tuturor activelor sau al unei părți a acestora efectuat cu ocazia divizării sau fuziunii, primitorul activelor este considerat a fi succesorul cedentului în ceea ce privește ajustarea dreptului de deducere prevăzută de lege.” (art. 270 alin. (7))

Toate aceste reglementări se aplică cu condiția ca operațiunile de restructurare să nu aibă „drept consecință frauda și evaziunea fiscală constatată în condițiile legii”.

În continuare ne propunem să explorăm câteva dintre posibilele operațiuni de restructurare, evidențiind unde și cum pot apărea suspiciuni în cadrul acestor restructurări.

Operațiuni care afectează impozitul pe profit

Conform art. 31 alin. (2) din Codul fiscal, pierderile fiscale pot fi recuperate integral de contribuabilii care preiau activele societăților participante.

Astfel, dacă o societate aflată pe profit (sau care urmează să realizeze profit) fuzionează cu o societate care a acumulat pierderi fiscale, operațiunea devine suspicioasă pentru intenția de a nu plăti impozitul pe profit, ca urmare a faptului că societatea profitabilă poate acum să își diminueze profitul impozabil cu pierderile anterioare ale partenerului nerentabil.

Deși suspiciunea este justificată, explicația poate consta în faptul că absorbirea societății nerentabile este singura sa șansă de salvare și de evitare a falimentului. De asemenea, aceasta poate deține active cu potențial bun, insuficient valorificate.

Problema care se pune este dacă putem stabili un criteriu logic astfel încât să se poată deduce dacă operațiunea aduce plusvaloare economică sau dacă este destinată exclusiv evitării taxelor. În cazul în care operațiunea aduce beneficii economice, valoarea companiilor după restructurare trebuie să fie mai mare decât cea anterioară operațiunii.

Evaluatorii numesc această plusvaloare sinergie. Ea poate fi dedusă printr-o serie de considerente matematice, aplicate evaluării prin abordări de randament, mai precis prin metoda DCF (discounted cash flow).

Exemple de elemente care pot concura la creșterea valorii globale a firmelor participante sunt următoarele:
  • posibilitatea practicării unor prețuri mai bune. Dacă fuzionează două firme competitoare pe aceeași piață, prețurile practicate pot fi mărite ulterior unificării, în lipsa competiției. Companiile beneficiază de astfel de avantaje economice monopoliste, acesta fiind motivul pentru care operațiunile importante trebuie raportate și avizate de Consiliul Concurenței, pentru a nu distorsiona piața;
  • posibilitatea valorificării independente a unor domenii pe care compania mare nu le aprecia. Divizarea are ca efect o mai bună concentrare asupra unor nișe de piață, care necesită o elasticitate de care compania-mamă poate că nu dă dovadă. Din nou, trebuie făcută o distincție clară în raport cu operațiunea de creare a unor SPV-uri (special production vehicle), operațiune destinată uzual optimizării fiscale prin alegerea adecvată a domiciliului fiscal al acestora;
  • operațiunile de reverse mergers, prin care o companie necotată, dar cu bune perspective preia o companie cotată, dar lipsită complet de active (shell company). Acțiunile companiei devin astfel listate, cu evitarea costurilor și timpilor pe care îi reclamă în mod normal o ofertă publică primară (initial public offer – IPO).

În concluzie, dacă evaluarea companiilor rezultate conduce la o valoare superioară evaluării fiecăreia dintre participante independent, operațiunea de restructurare se justifică din punct de vedere economic, ea nefiind destinată exclusiv optimizării fiscale.

Operațiuni care afectează TVA

Deși operațiunile de restructurare corporatis-tă nu intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, rezultatul final poate influența decontarea finală a TVA. Noul proprietar este succesorul cedentului în ceea ce privește obligațiile fiscale, dar operațiunea în sine poate să nu fie taxabilă.

Să luăm ca exemplu aportul unui activ într-o companie nouă. Acesta se poate realiza prin divizare, prin aport în natură (care nu mai este reglementat de noul Cod fiscal) sau prin transfer de active. Aportul se realizează fără TVA, conform reglementărilor fiscale naționale și europene. Ulterior, acțiunile deținute în compania nou-înființată sunt vândute, de asemenea fără a implica TVA.

În acest mod, activul a fost transferat fără TVA, dar și fără obligativitatea ajustării dreptului de deducere prevăzut de lege. Activul în sine își păstrează valoarea fiscală, dar proprietatea asupra sa s-a transferat fără implicații fiscale.

Cazuri speciale de divizare

În cazul fuziunii, toate activele și pasivele sunt preluate de societatea beneficiară, iar rata de schimb a acțiunilor se calculează univoc.

În cazul divizării, nu există nicio prevedere legală care să specifice modul în care trebuie să se realizeze împărțirea activelor și pasivelor. Singura condiție, evidentă, este ca ramura de activitate desprinsă să aibă un bilanț echilibrat, adică valoarea activelor ieșite să fie egală cu cea a pasivelor desprinse.

O serie de condiții, circumscrise zonei bunelor practici, pot fi verificate, pentru a evita fraudarea directă a acționarilor participantelor:

☑ Divizarea poate să fie simetrică, în sensul în care fiecare acționar să primească acțiuni proporțional cu deținerile inițiale, în fiecare dintre societățile rezultante. Astfel, societățile divizate pot fi disproporționate, dar acționarii nu vor fi păgubiți. În schimb, operațiunea poate avea ca scop eliminarea/înlăturarea activelor neperformante din patrimoniul inițial și transferul acestora pe noua societate rezultată din divizare, aceasta din urmă având o probabilitate redusă de redresare.

☑ Toate societățile rezultante pot avea aceeași valoare unitară a activului net (VUAN). În acest mod, indiferent în care societate și în ce proporție ajung acționari, deținătorii inițiali nu vor fi, teoretic, prejudiciați. Aceasta presupune însă o împărțire a activelor și pasivelor care poate încălca principiul fiscal al neimplicării unor active/pasive izolate în cadrul ramurii de activitate independente.

☑ Acționarii pot să cadă de comun acord asupra activelor și pasivelor ieșite. Întrucât evaluarea în vederea divizării nu trebuie înregistrată în contabilitate (conform pct. 101 din Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, cu modificările și completările ulterioare), acționarii pot apela la evaluatori care pot propune valori ale activelor/pasivelor diferite de cele contabile.

☑ Operațiunea de divizare este teoretic inversă celei de fuziune. Dacă prin fuzionarea teoretică (formală) a societăților rezultate din divizare se reconstituie societatea inițială, operațiunea este echitabilă. Deși normele legale nu prevăd această formă de verificare, ea este singura care poate garanta că divizarea nu favorizează anumiți acționari în detrimentul altora.

Dacă niciun astfel de criteriu nu este îndeplinit, operațiunea de divizare poate fi suspicionată de inechitate și/sau de prejudicierea intereselor pentru o parte dintre acționari.

Un alt aspect interesant legat de divizări îl constituie posibilitatea ca una dintre societățile rezultante să își crească valoarea datoriilor, pentru ca operațiunea să fie posibilă. În cazul în care ramura de activitate desprinsă are un activ net mult prea mare, singura posibilitate pentru realizarea operațiunii o reprezintă creșterea datoriilor acesteia față de societatea din care se desprinde, astfel încât activul și pasivul să fie egale. Art. 247 din Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prevede că în acest caz este necesară unanimitatea voturilor pentru a se adopta hotărârea în adunarea generală a acționarilor.

Sursa: ceccarbusinessmagazine.ro

Share

Vineri, 30 septembrie 2016, termen limită pentru depunerea formularului 318

Vineri, 30 septembrie 2016, este termenul limită pentru depunerea formularului 318 „Cerere de rambursare a taxei pe valoarea adăugată pentru persoanele impozabile stabilite în România, depusă potrivit art. 147^2 alin. (2) din Codul fiscal”.

Cererea de rambursare se depune de către persoanele impozabile stabilite în România, pentru rambursarea taxei pe valoarea adăugată aferente importurilor şi achiziţiilor de bunuri/servicii efectuate în alt stat membru al Uniunii Europene.

Formularul 318 se depune/transmite în format electronic până la data de 30 septembrie a anului calendaristic care urmează perioadei de rambursare.

Modelul şi conţinutul formularului 318, instrucţiunile de completare ale acestuia precum şi procedura de primire a cererilor de rambursare a TVA achitate de către persoanele impozabile stabilite în România pentru importuri şi achiziţii de bunuri/servicii efectuate în alt stat membru al Uniunii Europene au fost aprobate prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr.3/2010 publicat în Monitorul Oficial al României nr.32 din data 15 ianuarie 2010.

Pentru a obţine o rambursare a taxei pe valoarea adăugată în statul membru de rambursare, persoana impozabilă stabilită în România completează şi transmite, pe cale electronică statului membru respectiv, formularul 318 prin intermediul portalului electronic pus la dispoziţie de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

Formularul 318 împreună cu instrucţiunile de completare ale acestuia sunt afişate pe site-ul ANAF secţiunea Servicii online / Rambursare TVA din UE, unde poate fi consultat de asemenea şi Ghidul privind recuperarea TVA achitată în alt stat membru al Uniunii Europene.

Sursa: AJFP Olt

Share

Finanțele anunță o listă de modificări ale Codului Fiscal. Unele sunt preluate din proiectul renegat în urmă cu două săptămâni

Ministerul de Finanțe a publicat o listă de modificări ale Codului Fiscal care vizează toate capitolele de taxe și impozite. Printre măsuri se regăsesc unele aflate în proiectul asumat de fostul secretar de stat Gabriel Biriș și nesusținut de ministrul Anca Dragu, cum ar fi cele privind microîntreprinderile, abrogarea Registrului Operatorilor Intracomunitari (ROI) sau regimul special de TVA pentru agricultori.

„Scopul acestui nou pachet de simplificare este să încurajeze plata online a tuturor taxelor și impozitelor, dar și să reducă povara administrativă pentru persoanele fizice și pentru mediul de afaceri. Totodată, sunt incluse propuneri care vizează stimularea investițiilor precum și a formării profesionale”, a declarat Anca Dragu, Ministrul Finanțelor Publice, potrivit unui comunicat.

Conform documentului, modificările vizează:

Impozit pe profit

Măsura 1: Completarea prevederilor privind stabilirea anului fiscal cu perioade diferite decât perioada anului calendaristic
Motivația și avantajele măsurii – reducerea costurilor administrative, deoarece acești contribuabili nu mai întocmesc evidență fiscală diferită de cea contabilă. În prezent, pentru contribuabilii vizati au reguli doar posibilitatea de modificare inițială a anului fiscal, față de cel calendaristic, cuprinzând doar reguli de intrare în anul modificat, nu și de ieșire.

Beneficiarii măsurii: Aceste reguli se adresează în general persoanelor juridice străine care desfăsoară în România activitatea printr-un sediu permanent și persoanelor juridice române, care optează, potrivit regulilor contabile, pentru un an fiscal diferit de cel calendaristic.

Scutirea de impozit pe profitul reinvestit, prelungită

Conform actualelor reglementări facilitatea era aplicabilă numai până la data de 31 decembrie2016.
Motivația și avantajele măsurii – stimularea economiei prin susținerea investițiilor – aplicarea nelimitată în timp a facilității fiscale de scutire de impozit a profitului reinvestit.
Beneficiarii măsurii: contribuabilii care investesc în activele vizate de facilitate (echipamente tehnologice, calculatoare și echipamente periferice, programe informatice).

Măsura 3: Introducerea unor prevederi referitoare la deducerea cheltuielilor efectuate de agenții economici cu pregătirea teoretică și/sau practică a elevilor și studenților și a altor categorii de persoane care urmează orice formă de școlarizare sau perfecționare într-un cadru instituționalizat, potrivit legii.
În prezent, există doar reguli care permit scăderea din impozitul pe profit a cheltuielilor cu burse private acordate de persoanele juridice elevilor, studenților și doctoranzilor, în anumite limite.
Motivația și avantajele măsurii – sprijinirea acestor forme de învățământ prin acordarea deductibilității cheltuielilor la agenții economici.
Beneficiarii măsurii: toți contribuabilii care intenționează să sprijine sistemul de invățământ ( inclusiv învățământul dual)

Impozitul pe veniturile microintreprinderilor

Măsura 1: reducerea plafonului capitalului social la înființare de la 25.000 euro la 10.000 euro (echivalentul a 45.000 de lei), nivel de la care contribuabilii pot opta să nu aplice regimul pentru microîntreprinderi. În cazul contribuabililor deja înființați, care au avut un capital social mic, dar care îl majorează la 45.000 lei( minimum), pot opta pentru a nu mai aplica regimul de impozitare pentru microîntreprinderi
Motivația și avantajele măsurii. Posibilitatea de a renunața la aplicarea regimului de impozitare pentru microîntreprinderi este motivată de faptul că există societăți, care fac investiții, nu au încă venituri, și sunt obligați să aplice un regim care nu le permite să-și recupereze pierderea fiscală.
Beneficiarii măsurii: contribuabilii care au la înființare, sau majorează ulterior capitalul social la 45.000 lei.

Contribuții sociale obligatorii

Măsura 1: Includerea în Codul fiscal, în categoria veniturilor exceptate de plata contribuțiilor sociale obligatorii, a remunerației brute primite pentru activitatea prestată de zilieri
Motivația și avantajele măsurii – doar o corelare de ordin tehnic a reglementărilor Codului fiscal cu cele ale Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri.
Beneficiarii măsurii: Ea se adresează atât persoanelor fizice sau juridice care folosesc în activitatea lor zilieri, cât și persoanelor fizice care desfășoară o astfel de muncă.

Măsura 2: Reglementarea termenului de plată și de declarare a contribuțiilor sociale obligatorii aferente drepturilor reprezentând salarii și/sau diferențe de salarii acordate pentru perioade anterioare, cum ar fi Legea nr. 85/2016 privind plata diferențelor salariale cuvenite personalului didactic din învățământul de stat pentru perioada octombrie 2008 – 13 mai 2011.
Motivația și avantajele măsurii – Prin această măsură se stabilesc clar termenele de declarare și de plată pentru diferențele de salarii acordate pentru perioada anterioară. Fără acestea, s-ar plăti accesorii. (stabilim același tratament fiscal cu cel stabilit pentru veniturilor acordate prin hotărâri judecătorești).
Beneficiarii măsurii: Propunerea se adresează tuturor entităților pentru care cheltuielile cu salariile sunt finanțate de la bugetul de stat și care primesc diferențe de salarii pentru perioade anterioare.

TVA

Măsura 1- Introducerea Regimului special de TVA pentru agricultori
Principalele elemente ale regimului:
• Agricultorii nu deduc TVA pentru achiziții, dar nici nu colectează TVA pentru vânzări de produse agricole/prestări de servicii agricole, indiferent de cifra de afaceri realizată și nu țin nici un fel de evidențe în scopuri de TVA (cu excepția operațiunilor intracomunitare);
• Agricultorii care aplică regimul special vor fi înscriși într-un registru special, iar beneficiarii acestora vor avea obligația de a menționa achizițiile efectuate de la agricultori într-o evidență distinctă;
• Regimul este opțional, agricultorii putând opta pentru a aplica regimul normal de TVA dacă acesta îi avantajează;
• Cei care în prezent sunt înregistrați în scopuri de TVA pot renunța în favoarea aplicării regimului special pentru agricultori.
• Vor trebui să se înregistreze în scopuri de TVA doar agricultorii care desfășoară și alte activități economice decât cele agricole (care nu pot intra sub incidența regimului special), dacă din acele activități depășesc plafonul de 220.000 de lei (de exemplu un agricultor realizează și servicii de restaurant din care depășește plafonul de 220.000 lei)
Motivația și avantajele măsurii : Acest regim simplificat se implementează ca urmare a dificultăților majore pe care le întâmpină agricultorii în aplicarea regimului normal de TVA. Pentru livrările de produse agricole/serviciile agricole, agricultorii nu vor avea obligațiile ce revin celor care aplică regimul normal de TVA, respectiv: să se înregistreze în scopuri de TVA după depășirea plafonului de scutire de 220.000 lei, să colecteze TVA, emită facturi, să țină jurnale de vânzare/cumpărare sau alte evidențe în scopuri de TVA, să depună decontul de TVA, etc.

Beneficiarii măsurii : agricultorii (persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale) care realizează activități de producție agricolă și servicii agricole
Măsura 2: Modificarea regulilor de ajustare a TVA în cazul bunurilor de capital, în sensul renunțării la ajustarea unică și aplicare unei ajustări anuale pentru o cincime/o două zecime din taxa aferenta bunului de capital
Motivația și avantajele măsurii – măsura se impune pentru a evita procedura de infringement, ca urmare a deschiderii unui dosar EU PILOT de către Comisia Europeană pe acest aspect.

Bunurile de capital reprezintă în principal imobilele și toate activele corporale fixe amortizabile.
Prin lege se stabilește că în cazul acestor bunuri de capital există o perioadă de ajustare de 5 ani pentru activele corporale și de 20 de ani pentru imobile. În cadrul perioadei de ajustare:
• dacă contribuabilul utilizează bunurile de capital numai pentru operațiuni cu drept de deducere ( vânzări cu TVA sau scutite cu drept de deducere), își păstrează dreptul de deducere exercitat la momentul achiziției bunului de capital.
• dacă contribuabilul va utiliza bunurile pentru operațiuni fără drept de deducere ( ex. Vânzarea sau închirierea de imobile în regim de scutire fără drept de deducere), trebuie să opereze o ajustare în favoarea statului a taxei deduse în funcție de perioada rămasă din perioada de ajustare ( 5 ani/20 de ani) în care bunul nu mai este utilizat pentru operațiuni cu drept de deducere.
În prezent persoanele care au dedus TVA pentru achiziția unui imobil și după o perioadă închiriază acest imobile în regim de scutire, vor trebui practic să restituie statului o parte din TVA dedusă, dar ajustarea este ”one off”.
Măsura prezintă reale avantaje de cash-flow conform exemplului de mai jos.
Beneficiarii măsurii: orice contribuabil care alocă bunurile de capital unei activități scutite de TVA, dar mai ales dezvoltatorii imobiliari și persoanele cărora li se anulează codul de TVA ( aceștia erau afectați la anularea codului datorită sumelor mari de TVA pe care trebuiau să le restituie la buget ca efect al ajustărilor de TVA pentru bunuri de capital)

Măsura 3: Abrogarea prevederilor referitoare la Registrul operatorilor intracomunitari (ROI

Motivația și avantajele măsurii – Eliminăm obligația de înregistrare în ROI a contribuabililor care efectuează operațiuni intracomunitare (livrări intracomunitare, achiziții intracomunitare ș.a ) pentru că aceasta presupune prezentarea a numeroase documente ( ex. cazierul judiciar). Au fost dezvoltate alte pârghii, mai eficiente, pentru prevenirea evaziunii fiscale, inclusiv în ceea ce privește operațiunile intracomunitare. Se reduc astfel sarcinile administrative pentru operatorii intracomunitari

Măsura 4 – Suspendarea până la data de 31 decembrie 2019, a obligației depunerii a trei declarații informative (cod 392A, 392B și 393)
Declarația 392A –se depune de către plătitorii de TVA cu o cifră de afaceri mai mică de 220.000 lei.

Măsura 5: Modificarea prevederilor referitoare la măsurile aplicabile contribuabililor care își recapătă codul de TVA după ce acesta a fost anulat organele fiscale, astfel:
• să refactureze cu TVA către clienți toate vânzările pe care le-au realizat în perioada în care nu au avut cod de TVA ( astfel își recuperează TVA-ul pe care l-au plătit statului fără a avea posibilitatea să-l încaseze de la clienți în perioada în care au avut codul anulat)
• beneficiarii lor să poată să deducă acest TVA pentru cumpărările aferente vânzărilor efectuate în perioada în care furnizorul a avut codul anulat .
• pentru cumpărările aferente vânzărilor efectuate în perioada în care contribuabilii au codul anulat să poată deduce TVA după reînregistrar
În prezent toate aceste drepturi nu pot fi exercitate.

Impozite și taxe locale ( de decis dacă se include)

Măsura: Reintroducerea scutirii (aplicate până la 31 decembrie 2015) de la plata impozitului pe clădiri și terenuri și pentru soții/soțiile persoanelor cu handicap grav, accentual și cele încadrate în gradul I de invaliditate.

Sursa: profit.ro

Share

Regula TVA la încasare în cazul persoanelor afiliate

Cand aplicam „regula”  TVA-ului la incasare avem tendita sa uitam ca aceasta este diferita intre persoanele afiliate.

Conform Art. 7, alin. 1 , pct. 21 din Codul Fiscal: 

Persoane afiliate! O persoana este afiliata cu alta persoana daca relatia dintre ele este definita de cel putin unul dintre cazuri :

1. O persoana fizica este afiliata cu alta persoana fizica, daca acestea sunt sot/sotie sau rude pana la gradul al III-lea inclusiv. Intre persoanele afiliate, pretul la care se transfera bunurile corporale sau necorporale ori se presteaza servicii reprezinta pret de transfer;

2. O persoana fizica este afiliata cu o persoana juridica daca persona fizica detine, in mod direct sau indirect, inclusiv detinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numarul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot detinute la persoana juridica ori daca controleaza in mod efectiv persoana juridica;

3. O persoana juridica este afiliata cu alta persoana juridica daca cel putin:

a) Prima persoana juridica detine, in mod direct sau indirect, inclusiv detinerile persoanelor afiliate, minimum 25 % din valoarea/numarul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cealalta persoana juridica ori daca controleaza persoana juridica;
b) A doua persoana juridica detine, in mod direct sau indirect, inclusiv detinerile persoanelor afiliate, minimum 25 % din valoarea/numarul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la prima persoana juridica;
c) O persoana juridica terta detine , in mod direct sau indirect, inclusiv detinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numarul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot atat la prima persoana juridica, cat si la cea, cat si la cea de-a doua.

Conform  Art . 134, alin. 6, punctul 2 din Codul Fiscal:

Persoanele impozabile care opteaza pentru aplicarea sistemului TVA la incasare nu aplica sistemul respectiv pentru urmatoarele operatiuni care intra sub incidenta regulilor generale privind exigibilitatea TVA:

– Livrarile de bunuri/prestarile de servicii pentru care beneficiarul este o persoana afiliata furnizorului/prestatorului potrivit art. 7 alin.1 pct.21.

Exemplu:

Societatea ( A ) care a optat pentru TVA la incasare emite facturi catre societatea ( B ) o persoana afiliata. Societatea A nu va aplica TVA la incasare , va colecta TVA cand va emite facturi si aceasta va deveni exigibila.

Socitatea ( B ) :

  1. Daca aplica TVA la incasare, va putea deduce TVA cand va plati (atunci acesta va fi exigibila)
  2. Daca nu aplica TVA, va putea deduce cand va primi factura (atunci va deveni exigibila).

Sursa: codfiscal.net

Share

Plata concediului anual neefectuat

Atunci când pune capăt din proprie iniţiativă raportului său de muncă, un lucrător are dreptul la o indemnizaţie financiară în cazul în care nu a putut să efectueze în tot sau în parte concediul anual plătit.” Soluţia aparţine Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a fost pronunţată ca răspuns la intrebările preliminare primate de la o instanţă naţională, pentru soluţionarea cauzei de mai jos.

Domnul Hans Maschek, funcţionar în oraşul Viena, s-a pensionat cu efect de la 1 iulie 2012. Între 15 noiembrie 2010 şi 30 iunie 2012, acesta nu s-a prezentat la locul de muncă. În perioada cuprinsă între 15 noiembrie şi 31 decembrie 2010, domnul Maschek a fost în concediu medical. De la 1 ianuarie 2011, în temeiul unei convenţii încheiate cu angajatorul său, s-a obligat să nu se prezinte la locul de muncă continuând totodată să îşi primească salariul.

După ieşirea la pensie, domnul Maschek a solicitat angajatorului său plata unei indemnizaţii financiare pentru concediul anual plătit neefectuat, susţinând că s-a îmbolnăvit din nou cu puţin timp înainte de ieşirea la pensie. Angajatorul i-a respins cererea pentru motivul că, potrivit, un lucrător care pune capăt raportului său de muncă din proprie iniţiativă – printre altele pentru că solicită ieşirea la pensie – nu are dreptul la o astfel de indemnizaţie.

Sesizat de domnul Maschek cu o acţiune împotriva acestei respingeri, Tribunalul Administrativ din Viena a solicitat Curţii să se pronunţe cu privire la compatibilitatea unei asemenea reglementări cu dreptul Uniunii, mai exact cu Directiva 88/2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru.

Prin hotărârea pronunţată pe data de 20 iulie 2016, Curtea aminteşte că această directivă prevede că orice lucrător beneficiază de un concediu anual plătit de cel puţin patru săptămâni şi că acest drept la concediu anual plătit constituie un principiu al dreptului social al Uniunii de o importanţă deosebită. El este acordat fiecărui lucrător, indiferent de starea sa de sănătate.

În cazul în care raportul de muncă încetează şi, prin urmare, efectuarea concediului anual plătit nu mai este posibilă, directiva prevede că lucrătorul are dreptul la o indemnizaţie financiară pentru a se exclude situaţia ca, din cauza acestei imposibilităţi, lucrătorul să nu poată beneficia de dreptul respectiv, nici chiar sub formă pecuniară.

Curtea precizează în această privinţă că nu este relevant motivul pentru care a încetat raportul de muncă. Prin urmare, faptul că lucrătorul încetează din proprie iniţiativă raportul de muncă nu are nicio incidenţă asupra dreptului său de a percepe, dacă este cazul, o indemnizaţie financiară pentru concediile anuale plătite pe care nu a putut să le efectueze înainte de încetarea raportului său de muncă.

Curtea concluzionează de aici că directiva se opune unei legislaţii naţionale precum reglementarea privind regimul financiar al funcţionarilor din oraşul Viena, care îl privează de dreptul la o indemnizaţie financiară pentru concediile anuale plătite neefectuate pe lucrătorul al cărui raport de muncă a încetat în urma cererii sale de pensionare şi care nu a fost în măsură să efectueze în întregime concediul anual plătit înainte de data încetării acestui raport de muncă.

În plus, Curtea aminteşte propria jurisprudenţă potrivit căreia un lucrător are dreptul, cu ocazia pensionării sale, la o indemnizaţie financiară pentru concediul anual plătit neefectuat pentru motive de boală. Prin urmare, domnul Maschek are dreptul la o indemnizaţie financiară pentru perioada cuprinsă între 15 noiembrie şi 31 decembrie 2010, în care s-a stabilit că era în concediu medical şi că nu a putut, din acest motiv, să efectueze în întregime concediul anual plătit la care dobândise dreptul în această perioadă.

Curtea adaugă că dreptul la concediu anual are o dublă finalitate, şi anume de a-i permite lucrătorului să se odihnească în urma îndeplinirii sarcinilor care îi revin în temeiul contractului său de muncă şi să dispună de o perioadă de destindere şi de recreere

Pentru a asigura efectul util al acestui drept la concediu anual, Curtea stabileşte următorul principiu: un lucrător al cărui raport de muncă a încetat şi care, în temeiul unui acord încheiat cu angajatorul său, continuând totodată să îşi primească salariul, era obligat să nu se prezinte la locul de muncă pentru o perioadă determinată care preceda ieşirea sa la pensie nu are dreptul la o indemnizaţie financiară pentru concediul anual plătit neefectuat în această perioadă, cu excepţia cazului în care nu a putut să efectueze acest concediu din motive de boală.

Prin urmare, Curtea statuează că îi revine instanţei de trimitere sarcina de a verifica dacă aceasta este situaţia domnului Maschek în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2011 şi 30 iunie 2012. În caz afirmativ, acesta nu va avea dreptul la o indemnizaţie financiară pentru concediul anual plătit pe care nu a putut să îl efectueze în această perioadă, cu excepţia cazului în care nu a putut să efectueze în întregime concediul anual plătit din motive de boală.

Pe de altă parte, Curtea subliniază că, deşi directiva are ca obiect stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate în materia organizării timpului de lucru – cerinţe pe care statele membre trebuie să le respecte –, acestea din urmă dispun de posibilitatea de a introduce dispoziţii mai favorabile lucrătorilor. Astfel, directiva nu se opune unor dispoziţii naţionale care prevăd un drept la concediu anual plătit cu o durată superioară duratei minime de patru săptămâni garantate de directivă şi acordat în condiţiile de obţinere şi de acordare stabilite de dreptul naţional.

În consecinţă, statele membre sunt libere să acorde lucrătorilor concedii anuale plătite mai mari decât concediul anual plătit minim de patru săptămâni prevăzut de directivă. În această ipoteză, statele membre pot prevedea să acorde unui lucrător care nu a efectuat în întregime concediul anual plătit suplimentar înainte de încetarea raportului de muncă din motive de boală un drept la o indemnizaţie financiară corespunzătoare acestei perioade suplimentare. Este de competenţa statelor membre să stabilească condiţiile acestei acordări.

Ce prevede Codul muncii român?

Vă propunem o simplă selecţie de dispoziţii din Codul muncii din 2003, actualizat, fără alte comentarii suplimentare (găsiţi, de altfel, comentarii utile, în varianta Lege5).

Am făcut sublinieri în text pentru a ne apropia, spre comparaţie, de situaţia prezentată mai sus

  • Art. 144 (2) Dreptul la concediu de odihnă anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunţări sau limitări.
  • Art. 145 (1) Durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare.
  • Art. 145 (4) La stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele de incapacitate temporară de muncă şi cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal şi concediului pentru îngrijirea copilului bolnav se consideră perioade de activitate prestată.
  • Art. 146 (3) Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă.

Sursa: legestart.ro

Share

Completările şi modificările aduse formularului 088

In Monitorul Oficial al României, partea I, nr.533/15 iulie 2016, a fost publicat Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr.2048/2016 pentru modificarea OPANAF nr.3841/2015 privind aprobarea modelului şi conţinutului formularului (088) „Declaraţie pe propria răspundere pentru evaluarea intenţiei şi a capacităţii de a desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni din sfera TVA”.

Noul formular 088 se depune începand data de 1 august 2016.

Principalele modificari aduse formularului 088 sunt:

1. Eliminarea obligativităţii depunerii formularului 088 la schimbarea sediului social, la schimbarea administratorilor şi/sau a asociaţilor;
2. Diminuarea numărului de întrebări de la 20 (în vechiul formular) la 12 (în noul formular);
3. Diminuarea numărului de documente care se anexează la noul formular 088.

Cine are obligaţia să depună formularul 088

Societăţile care sunt înfiinţate în baza Legii societăţilor nr.31/1990 şi care se află în următoarele situaţii:
1. art.316, alin.(1), lit.a) din Codul fiscal – solicită înregistrarea în scopuri de TVA, înainte de realizarea unor operaţiuni taxabile,
a.1) dacă declară că urmează să realizeze o cifră de afaceri care atinge sau depăşte plafonul de scutire de 220.000 lei;
a.2) dacă declară că urmează să realizeze o cifră de afaceri inferioară plafonului de scutire de 220.000 lei, dar optează pentru aplicarea regimului normal de taxă;

2. art.316, alin.(1), lit.b) Codul fiscal, dacă în cursul anului unui an calendaristic atinge sau depăşeşte plafonul de scutire de 220.000 lei, în termen de 10 zile de la sfârşitul lunii în care a atins plafonul sau a depăşit acest plafon;

3. art.316, alin.(1), lit.c) Codul fiscal, dacă cifra de afaceri realizată în cursul unui an caalendaristic este inferioară plafonului de scutire de 220.000 lei, dar optează pentru aplicarea regimului normal de taxă;

4. art.316, alin.(12) Codul fiscal, după anularea înregistrării în scopuri de TVA conform art.316, alin.(11), lit.a)-e) şi h), la solicitarea persoanelor impozabile.

Formularul 088 se depune şi la solicitarea organelor fiscale competente, formulată conform art.58 din Codul de procedură fiscală, în situaţia în care persoanele impozabile prezintă un risc fiscal, în urma selecţiei efectuate în mod automat, prin intermediul aplicaţiei informatice dezvoltate la nivel central, în baza criteriilor stabilite de organul fiscal central desemnat în acest scop.

Noua formă a declaraţiei 088 va conţine 12 puncte esenţiale:

1.Precizaţi dacă desfăşuraţi activităţi economice;
a) la sediul social/profesional,
b) la sedii secundare (puncte de lucru).
Se solicită informaţii privind activitatea principală desfăşurată, modul de deţinere a spaţiului, date de identificare ale proprietarului spaţiului, adresa sediu/domiciliu, valoarea totală contract şi perioada de valabilitate a acestuia. c)în afara sediului social/profesional si a sediilor secundare (puncte de lucru).
În această situaţie se precizează adresa completă unde se desfăşoară activităţii proprii de birou şi activitatea desfăşurată în afara sediului social/profesional şi a sediilor secundare (puncte de lucru).
Se anexează, după caz, documente care să justifice tipul activităţii specifice desfăşurate în afara sediului social şi a sediilor secundare.

2. Precizaţi dacă asociaţii şi/sau administratorii persoanei impozabile pentru care se depune declaraţia:
a) au deţinut/deţin calitatea de asociat şi/sau administrator în cadrul altor persoane impozabile
1) la care a fost declanşată procedura insolvenţei;
2) în inactivitate temporară, la data depunerii declaraţiei, înscrisă la registrul comerţului
b) au fost/sunt titulari ai unor persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, respectiv membri ai unor întreprinderi familiale:
1) la care a fost declanşată procedura insolvenţei;
2) în inactivitate temporară, la data depunerii declaraţiei, înscrisă la registrul comerţului.
Informaţiile trebuie să corespundă unei perioade de 5 ani fiscali încheiaţi care precedă datei prezentei declaraţii. Informaţiile se vor completa pentru situaţiile în care asociaţii şi/sau administratorii au deţinut calitatea de asociat şi/sau administrator/titular persoană fizică autorizată/titular întreprindere individuală/membru întreprindere familială, la data la care s-a produs evenimentul.

3. Specificaţi pentru cetăţenii non-UE care deţin calitatea de administrator tipul de viză deţinută în condiţiile OUG nr.194/2002;
Se vor anexa documente care atestă tipul de viză şi scopul şederii.

4. Precizaţi dacă există deschise în ţară/străinătate conturi bancare în numele persoanei impozabile, care să fie active la data depunerii prezentei declaraţii;

5. Specificaţi modul de organizare şi conducere a contabilităţii, conform art.10 din Legea contabilităţii, şi datele de identificare ale persoanelor care asigură organizarea şi conducerea contabilităţii;

6. Specificaţi datele de identificare ale persoanelor care depun declaraţii fiscale la registratura organului fiscal şi/sau care deţin certificat digital valabil pentru depunerea la distanţă a declaraţiilor fiscale, în condiţiile Ordinului Ministerului Economiei şi Finanţelor nr.858/2008, pentru persoana impozabilă;

7. Precizaţi numărul contractelor individuale de muncă încheiate pentru realizarea obiectului de activitate;

8. Specificaţi care sunt veniturile brute realizate de asociaţi şi administratori, persoane fizice;

9. Precizaţi studiile/profesiile/ocupaţiile avute de administratori, persoane fizice, în ultimele 12 luni anterioare celei în care se depune declaraţia;

10. Precizaţi dacă deţineţi active în vederea desfăşurării obiectului preponderent de activitate;

11. Precizaţi dacă intenţionaţi să efectuaţi în următoarele 12 luni:
– operaţiuni intracomunitare pentru care societatea trebuie să fie înscrisă în Registrul Operatorilor Intracomunitari;
– achiziţii de bunuri/servicii din afara UE si/sau livrări de bunuri/prestări de servicii în afara UE (import/export). Se specifică tipul operaţiunilor preconizate a se realiza.

12. Precizaţi dacă asociaţii şi/sau administratorii persoanei impozabile pentru care se depune declaraţia au creditat persoane impozabile la care aceştia au deţinut, în ultimii cinci ani anteriori depunerii prezentei declaraţii, calitatea de asociat şi/sau administrator.

Ce documente justificative se anexează

S-a diminuat numărul de documente ce trebuie anexate la formularul 088.

Declaranţii vor trebui să anexeze doar următoarele categorii de documente:
– care justifică tipul activităţii specifice desfăşurate în afara sediului social/profesional şi a sediilor secundare (autorizaţii, avize, licenţe etc.);
– care atestă tipul de viză şi scopul şederii în România (paşaort, permis de şedere, etc.);
– copia contractului de prestări servicii încheiat între prestatorul de servicii în domeniul contabilităţii şi persoana impozabilă;
– copia contractului de prestări servicii încheiat între prestator şi persoana impozabilă care are ca obiect punerea la dispoziţie de personal calificat;
– împuternicirea în cazul în care declaraţia se depune de către împuternicit.

Sursa: AJFP Satu Mare

Share

Aprobarea majorării plafonului de încasări în numerar de la persoane fizice

În Monitorul Oficial al României, partea I, nr.603 din 08.08.2016, a fost publicat Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr.1265/2016 privind aprobarea procedurii de aplicare a prevederilor art.4^1 din Legea 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare. Potrivit prevederilor acestui articol, organizatorii de nunţi şi botezuri, pentru operaţiunile de încasari în numerar pe zi, de la persoane fizice, pentru serviciile legate de aceste evenimente, pot solicita organului fiscal central competent în administrarea obligatiilor lor fiscale aprobarea unui plafon mai mare de încasări, în cazul în care aceştia prezintă organului fiscal informaţii din care rezultă că încasările de la persoane fizice generate de organizarea de astfel de evenimente depăşesc plafonul standard de 10.000 lei/zi. La stabilirea plafonului, organul fiscal va avea în vedere încasările pe care organizatorii de nunţi şi botezuri le-au avut anterior din astfel de evenimente.

Prin ordin, a fost stabilită în detaliu procedura de aplicare, aprobându-se modelul de cerere, precum şi documentele pe care solicitantul trebuie să le depuna la organul fiscal.

În cererile depuse, organizatorii de evenimente propun plafonul de încasări în numerar aferent serviciilor de organizare de nunţi şi botezuri şi anexează următoarele documente justificative din care să rezulte că încasările în numerar de la astfel de evenimente depăşesc plafonul zilnic de 10.000 lei de la o persoană:

a) documentul de proprietate sau folosinţă a spaţiului/spaţiilor în care se desfăsoară evenimentul/evenimentele;

b) declaraţia pe propria răspundere a deţinătorului spaţiului folosit cu destinaţie de organizare de evenimente, cu privire la suprafaţa si capacitatea acestuia (numărul maxim de mese/scaune), însoţită de autorizaţia de funcţionare pentru spaţiul respectiv;

c) situaţia încasărilor pentru fiecare eveniment pe ultimele 12 luni. În cazul organizatorilor de evenimente care nu au încasări pentru o perioadă anterioară de 12 luni, depun situaţia încasărilor pentru perioadele pentru care au avut asemenea evenimente, dar nu mai puţin de 2 evenimente;

d) copii ale facturilor emise în baza contractelor de furnizare a serviciilor, pentru perioada pentru care se întocmeste situaţia prevăzută la lit.c).

Plafonul de încasări în numerar solicitat se stabileşte de organul fiscal competent, în funcţie de nivelul maxim al încasărilor aferent unui eveniment din totalul evenimentelor organizate în perioada menţionată la lit.c).

Cu 30 de zile înainte de expirarea perioadei de valabilitate a Deciziei de aprobare a plafonului de încasări în numerar, organizatorul de evenimente poate solicita, printr-o cerere, reînnoirea acestuia. În acest caz, acesta depune o cerere de reînnoire a plafonului de încasări în numerar însoţită de situaţia încasărilor pentru fiecare eveniment prevăzută la lit.c) de mai sus.

Sursa: AJFP Calarasi

Share

modificare perioada fiscala – plafon 100.000 euro

Aceste prevederi sunt aplicabile entităţilor care sunt înregistrate în scopuri de TVA, indiferent dacă acestea sunt plătitoare de impozit pe profit, microîntreprinderi, persoane fizice autorizate sau întreprinderi individuale.

 

Care este perioada fiscală?

 

Conform Codului fiscal, perioada fiscală poate fi:

–           luna calendaristică, atunci când cifra de afaceri din operaţiuni taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere şi/sau neimpozabile în România, dar care dau drept de deducere depăşeşete plafonul de 100.000 euro, calculat în funcţie de cursul de schimb BNR, valabil pentru data de 31 decembrie a anului precedent;

–           trimestrul calendaristic, atunci când cifra de afaceri definită mai sus NUdepăşeşte plafonul de 100.000 euro.

 

Se întâlnesc forte rar în practică astfel de situaţii însă, dacă solicitarea dvs estejustificată, organul fiscal vă poate aproba o altă perioadă fiscală, respectiv:

–         semestrul calendaristic, dacă efectuaţi operaţiuni impozabile numai pe maximum 3 luni calendaristice dintr-un semestru;

–         anul calendaristic, dacă efectuaţi operaţiuni impozabile numai pe maximum 6 luni calendaristice dintr-o perioadă de un an calendaristic.

 

Atenţie! Solicitarea prevăzută mai sus se transmite organului fiscal până la data de 25 februarie a anului în care exercitaţi opţiunea, prin depunerea Formularului 306 „Cerere privind utilizarea ca perioadă fiscală pentru TVA a semestrului sau anului calendaristic” şi este valabilă pe durata păstrării condiţiilor care au determinat aprobarea perioadei fiscale respective.

 

Astfel, reţineţi faptul că dacă sunteţi înregistraţi în scopuri de TVA şi aveţi ca perioadă fiscală TRIMESTRUL, iar cifra de afaceri obţinută în cursul unui an este mai mare de 100.000 euro, începând cu anul următor vă veţi modifica perioada fiscală înLUNĂ.

Nu tratăm aici situaţia în care societatea înregistrează prima ei achiziţie intracomunitară de bunuri, caz în care perioada fiscală se modifică, de asemenea, de la trimestru la lună.

 

Cum se stabileşte cifra de afaceri în scopuri de TVA?

 

Spre deosebire de plafonul de scutire de 65.000 euro care se calculează în funcţie de cursul de schimb de la data aderării şi reprezintă un plafon fix de 220.000 lei, echivalentul în lei al plafonului de 100.000 euro se determină pe baza cursului de schimb valutar comunicat de BNR, valabil pentru data de 31 decembrie a anului precedent, practic fiind cel comunicat in data de 30 decembrie a anului precedent.

 

Exemplu:

În anul 2014, o societate îşi schimbă perioada fiscală din trimestru în lună, dacă în anul 2013 a obţinut o cifră de afaceri mai mare de 446.390 lei (cursul de schimb valabil pentru 31 decembrie 2013 a fost de 4,4639 lei/euro).

——————————-

 

Atenţie! La stabilirea plafonului NU trebuie să ţineţi cont de cifra de afaceri, aşa cum este definită în reglementările contabile (grupa 70 din planul de conturi, plus contul 7411 „Subvenţii aferente cifrei de afaceri”).

Cifra de afaceri care serveşte drept referinţă la calculul plafonului de 100.000 euro este constituită din valoarea totală, exclusiv TVA, a operaţiunilor taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere şi/sau neimpozabile în România, conform art. 132 şi 133 din Codul fiscal, dar care dau drept de deducere.

Atunci  când determinaţi cifra de afaceri pentru plafonul de 100.000 euro, trebuie să ţineţi cont şi de facturile emise pentru avansuri încasate sau neîncasate şi alte facturi emise înainte de data livrării/prestării.

 

Exemplu:

Entitatea Leader este înregistrată în scopuri de TVA şi nu a efectuat nicio achiziţie intracomunitară de bunuri. În anul 2013, aceasta a emis facturi de prestări servicii inginerie în sumă de 350.000 lei, plus TVA 24% şi facturi de avans în sumă de 150.000 lei, plus TVA 24%.

Deşi cifra de afaceri contabilă este de 350.000 lei, cifra de afaceri pentru stabilirea plafonului de 100.000 euro cuprinde şi facturile de avans emise.

Astfel, în scopuri de TVA, cifra de afaceri obţinută este de 500.000 lei, ceea ce înseamnă că începând cu 1 ianuarie 2014 entitatea Leader îşi va modifica perioada fiscală din trimestru în lună.

——————————-

 

Pentru calculul acestui plafon, veţi ţine cont de toate operaţiunile precizate mai sus, chiar dacă sumele aferente nu au fost încasate. Cu alte cuvinte, chiar dacă o societate aplică sau nu sistemul „TVA la încasare”, cifra de afaceri se stabileşte conform aceloraşi reguli.

 

Cifra de afaceri se recalculează pentru cei care se înregistrează în cursul anului?

 

În anul în care vă înregistraţi „normal” în scopuri de TVA, trebuie să declaraţi cifra de afaceri pe care preconizaţi să o obţineţi în perioada rămasă până la sfârşitul anului calendaristic respectiv.

Dacă cifra de afaceri recalculată depăşeşte plafonul de 100.000 euro, în anul respectiv perioada fiscală va fi luna calendaristică. Atunci când cifra de afaceri pe care o estimaţi NU depăşeşte plafonul de 100.000 euro, recalculat corespunzător numărului de luni rămase până la sfârşitul anului calendaristic, în anul respectiv veţi depune Deconturi de TVA trimestriale, cu excepţia situaţiei în care aţi efectuat în cursul anului calendaristic respectiv una sau mai multe achiziţii intracomunitare de bunuri înainte de înregistrarea „normală” în scopuri de TVA.

 

Exemplu:

Entitatea Leader este înfiinţată în anul 2010 şi nu este înregistrată în scopuri de TVA. În data de 5 iulie 2014, aceasta depune Declaraţia de menţiuni 010 prin care solicită înregistrarea în scopuri de TVA prin opţiune, cifra de afaceri estimată a fi obţinută fiind de 300.000 lei.

Deşi plafonul pentru ca perioada fiscală să fie luna este de 100.000 euro, trebuie să ţinem cont de faptul că entitatea solicită înregistrarea în scopuri de TVA în luna iulie 2014 (jumătatea anului). Astfel, cifra de afaceri recalculată corespunzător numărului de luni rămase până la sfârşitul anului este de 600.000 lei, iar perioada fiscală în anul 2014 ar trebui să fie LUNA.

——————————-

 

Dacă cifra de afaceri efectiv obţinută în anul înregistrării, recalculată în baza activităţii corespunzătoare unui an calendaristic întreg, depăşeşte plafonul de 100.000 euro, în anul următor perioada fiscală va fi LUNA. Dacă această cifră de afaceri efectivă nu depăşeşte plafonul de 100.000 euro, veţi utiliza TRIMESTRUL ca perioadă fiscală, cu excepţia situaţiei în care aţi efectuat în cursul anului calendaristic precedent una sau mai multe achiziţii intracomunitare de bunuri.

 

Cum declarăm la organul fiscal modificarea perioadei fiscale?

 

Modificarea perioadei fiscale se face prin depunerea Declaraţiei de menţiuni 010, în cazul persoanelor juridice sau a Declaraţiilor 020/070 în cazul persoanelor fizice, termenul fiind 31 ianuarie a anului următor celui în care s-a depăşit plafonul.

 

Există vreo sancţiune pentru nedepunerea Declaraţiei 010/020/070?

 

Nedepunerea Declaraţiei de menţiuni 010/020/070 reprezintă contravenţie şi se sancţionează astfel:

–         amendă de la 500 lei la 1.000 lei, pentru persoanele fizice, cu posibilitatea de a plati jumatate din amenda in 48 de ore; şi

–         amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei, pentru persoanele juridice, cu posibilitatea de a plati jumatate din amenda in 48 de ore.

Sursa: noutatifiscale.ro

Share

Prescripţia datoriilor fiscale: În cât timp scapi de plata creanţelor

Noul Cod de procedură fiscală, în vigoare de la începutul anului, stabileşte că datoriile fiscale ale unei persoane pot fi supuse executării silite într-o anumită perioadă de timp, astfel încât, la expirarea acesteia, dreptul de a acţiona împotriva persoanelor încetează, iar datoriile se prescriu şi nu mai pot fi recuperate.

Datoriile fiscale sunt reglementate de legislaţia fiscală, mai exact de Codul de procedură fiscală, în vigoare de la 1 ianuarie. Concret, potrivit art. 1 punctul 10 din actul normativ citat,creanţa fiscală este definită ca fiind dreptul la încasarea oricărei sume care se cuvine bugetului general consolidat, reprezentând creanţa fiscală principală şi creanţa fiscală accesorie.

În timp ce creanţa fiscală principală reprezintă dreptul la perceperea impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale, precum şi dreptul contribuabilului la restituirea sumelor plătite fără a fi datorate şi la rambursarea sumelor cuvenite, creanţa fiscală accesorie este dreptul la perceperea dobânzilor, penalităţilor sau majorărilor aferente unor creanţe fiscale principale, precum şi dreptul contribuabilului de a primi dobânzi.

Totuşi, în funcţie de perspectiva din care privim lucrurile, respectiv debitor sau creditor, ne putem raporta fie la o “creanţă fiscală”, fie la o “obligaţie fiscală”, aşa cum a explicat, la solicitarea AvocatNet.ro, Bogdan Costea, Tax Partner la Viboal Findex. În acest sens,obligaţia fiscală este definită tot la art. 1 din Codul de procedură fiscală, dar la punctul 27, ca obligaţia de plată a oricărei sume care se cuvine bugetului general consolidat, reprezentând obligaţia fiscală principală şi obligaţia fiscală accesorie.

Astfel, obligaţia fiscală principală este obligaţia de plată a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale, precum şi obligaţia organului fiscal de a restitui sumele încasate fără a fi datorate şi de a rambursa sumele cuvenite, pe când obligaţia fiscală accesoriereprezintă obligaţia de plată sau de restituire a dobânzilor, penalităţilor sau a majorărilor, aferente unor obligaţii fiscale principale.

Potrivit lui Bogdan Costea, dreptul de creanţă fiscală şi obligaţia fiscală corelativă se nasc în momentul în care se constituie baza de impozitare care le generează sau în momentul la care contribuabilul/ plătitorul este îndreptăţit să ceară restituirea.

Mai precis, creanţele fiscale se stabilesc:

  • prin declaraţie de impunere depusă de contribuabil,
  • prin decizie de impunere emisă de organul fiscal.

Specialistul de la Viboal Findex, furnizor de servicii de consultanţă în domeniul fiscal, ne-a explicat şi ce se înţelege în fapt prin creanţe fiscale. Concret, este vorba despre impozite,taxe, contribuţii sociale şi accesoriile acestora, percepute de stat sau de unităţile administrativ-teritoriale în baza unor raporturi juridice de drept public.

Pe lângă acestea, există şi alte creanţe asimilate celor fiscale, cum ar fi: drepturile vamale, redevenţele miniere şi petroliere sau alte creanţe bugetare asimilate creanţelor fiscale potrivit legii speciale.

În cazul în care nu este exercitat în termenul stabilit de lege, dreptul organului fiscal de a stabili creanţe fiscale se stinge prin prescripţie. Conform normelor în vigoare, termenul general de prescripţie al datoriilor fiscale este de cinci ani, însă există şi anumite situaţii, expres reglementate de lege, în care acesta poate fi mai mare de-atât.

Care sunt termenele de prescripţie aplicabile datoriilor fiscale?

În cele mai multe dintre cazuri, termenul de prescripţie stabilit de legislaţia fiscală în vigoare este de cinci ani, aşa cum ne-a spus Sorin Biban, Tax Manager în cadrul casei de avocatură Biris Goran: „În conformitate cu prevederile art. 110 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, termenul de prescripţie este de cinci ani”.

Totuşi, există şi situaţii în care termenul de prescripţie este fixat la zece ani: „În cazul în care creanţele fiscale rezultă din săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, dreptul de a stabili creanţe fiscale se prescrie în termen de zece ani„, a completat sursa citată.

Ca element de noutate, noul Cod de procedură fiscală, aplicabil de la 1 ianuarie, introduce momentul de la care începe să curgă termenul de prescripţie a dreptului organului fiscal de a stabili creanţe pentru acele obligaţii fiscale care există, dar care nu au fost declarate sau au fost declarate incorect de către contribuabil.

Concret, potrivit articolului 110 alin. (2) din actul normativ menţionat anterior, calcularea termenului de prescripţie se face de la data de 1 iulie a anului următor celui pentru care se datorează obligaţia fiscală, cu condiţia ca legea să nu dispună altfel. Prin urmare, pentru o obligaţie fiscală datorată la 1 februarie anul acesta, termenul de prescripţie va curge de la 1 iulie 2017.

Sorin Biban atrage atenţia asupra aplicării legii în timp, subliniind că noul termen de la care curge termenul de prescripţie, respectiv data de 1 iulie a anului următor celui pentru care se datorează obligaţia fiscală, se aplică doar taxelor, impozitelor sau contribuţiilor datorate începând cu 2016.

Termenele în curs la data intrării în vigoare a noului Cod fiscal, respectiv 1 ianuarie 2016, se calculează după normele legale în vigoare la data când au început să curgă. Conform vechiului Cod fiscal, termenul de prescripţie începe să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanţa fiscală„, a punctat specialistul de la Biris Goran.

În ceea ce priveşte termenul de zece ani prevăzut pentru creanţele rezultate din săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, acesta curge de la data săvârşirii faptei ce constituie infracţiune, sancţionată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă.

Important! Codul de procedură fiscală prevede că, atunci când constată împlinirea termenului de prescripţie a dreptului de stabilire a creanţei fiscale, organul fiscal procedează la încetarea procedurii de emitere a titlului de creanţă fiscală.

În ce condiţii poate fi întrerupt sau suspendat termenul de prescripţie

Întreruperea termenului de prescripţie este posibilă în anumite situaţii specifice. Mai exact, legislaţia fiscală stabileşte trei situaţii în care prescriţia se întrerupe, după cum urmează:

  • în cazurile şi în condiţiile stabilite de lege pentru întreruperea termenului de prescripţie a dreptului la acţiune;
  • la data depunerii de către contribuabil/ plătitor a declaraţiei de impunere după expirarea termenului legal de depunere a acesteia;
  • la data la care contribuabilul/ plătitorul corectează declaraţia de impunere sau efectuează un alt act voluntar de recunoaştere a creanţei fiscale datorate.

În acelaşi timp, există şi cazuri în care termenul de prescripţie se suspendă. Mai precis, aşa cum Codul de procedură fiscală stipulează la lit. c) a art. 111, suspendarea termenului de prescripţie este posibilă în următoarele situaţii:

  • în cazurile şi în condiţiile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescripţie a dreptului la acţiune;
  • pe perioada cuprinsă între data începerii inspecţiei fiscale/verificării situaţiei fiscale personale şi data emiterii deciziei de impunere ca urmare a efectuării inspecţiei fiscale/verificării situaţiei fiscale personale, în condiţiile respectării duratei legale de efectuare a acestora;
  • pe timpul cât contribuabilul/plătitorul se sustrage de la efectuarea inspecţiei fiscale/verificării situaţiei fiscale personale;
  • pe perioada cuprinsă între data declarării unui contribuabil/plătitor inactiv şi data reactivării acestuia.

O situaţie aparte întâlnită în practică o reprezintă cea de-a doua ipoteză de mai sus, respectiv suspendarea termenului de prescripţie între data începerii inspecţiei fiscale şi data emiterii deciziei de impunere. În această situaţie, trebuie respectată durata legală de efectuare (desfăşurare) a inspecţiei fiscale, altfel, termenul de prescripţie nu va fi suspendat. Detalii despre noile reguli de desfăşurare a unei inspecţii fiscale suntaici

Cum poate înceta executarea silită?

În ceea ce priveşte prescripţia dreptului de a cere executarea silită pentru acele obligaţii fiscale declarate, dar neplătite la termen, dreptul organului de executare silită de a cere executarea silită a creanţelor fiscale se prescrie în termen de cinci ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naştere acest drept.

Important! Conform art. 215 alin. (2) din Codul de procedură fiscală, termenul de prescripţie prevăzut anterior se aplică şi creanţelor provenind din amenzi contravenţionale.

În cazul în care organul de executare silită constată împlinirea termenului de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită a creanţelor fiscale, acesta va proceda la încetarea măsurilor de realizare şi la scăderea acestora din evidenţa creanţelor fiscale.

Atenţie! Persoanele care îşi achită datoriile fiscale după ce acestea s-au prescris nu îşi vor recupera banii, reglementările în vigoare stabilind că sumele achitate de debitor în contul unor creanţe fiscale, după împlinirea termenului de prescripţie, nu se restituie.

Totodată, trebuie să amintim că şi termenul de prescripţie de cinci ani, în care organul de executare silită poate cere executarea silită a creanţelor fiscale, se suspendă în anumite situaţii, astfel:

  • în cazurile şi în condiţiile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescripţie a dreptului la acţiune;
  • în cazurile şi în condiţiile în care suspendarea executării este prevăzută de lege ori a fost dispusă de instanţa judecătorească sau de alt organ competent, potrivit legii;
  • pe perioada valabilităţii înlesnirii acordate potrivit legii;
  • cât timp debitorul îşi sustrage veniturile şi bunurile de la executarea silită;
  • în alte cazuri prevăzute de lege.

Nu în ultimul rând, există şi cazuri de întrerupere a termenului de prescripţie amintit. Mai exact, după cum prevede Codul de procedură fiscală la art. 217, termenul se întrerupe:

  • în cazurile şi în condiţiile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescripţie a dreptului la acţiune;
  • pe data îndeplinirii de către debitor, înainte de începerea executării silite sau în cursul acesteia, a unui act voluntar de plată a obligaţiei prevăzute în titlul executoriu ori a recunoaşterii în orice alt mod a datoriei;
  • pe data îndeplinirii, în cursul executării silite, a unui act de executare silită;
  • la data comunicării procesului-verbal de insolvabilitate fără bunuri şi venituri urmăribile
  • în alte cazuri prevăzute de lege.

Sursa: avocatnet.ro

Share

Transferul întreprinderii, al unei unități sau al unor părți ale acestora

Transferul menţionat este reglementat de art. 173-174 din Codul muncii și Legea nr. 67/2006 privind protecţia drepturilor salariaţilor în cazul transferului întreprinderii, al unităţii sau al unor părţi ale acestora, fiind astfel transpusă în dreptul nostru Directiva 2001/23/CE a consiliului din 12 martie 2001 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la menținerea drepturilor lucrătorilor în cazul transferului întreprinderii, al unității sau al unor părți ale acestora.

Termenul de întreprindere vizează orice structură cu sau fără personalitate juridică, implicată într-o activitate economică, indiferent de statutul său juridic și de modul în care este finanțată. O astfel de activitate juridică se caracterizează prin 3 elemente: „oferirea de bunuri sau servicii de piață, asumarea unui risc economic, potențialul obținerii de profit din derularea activităţii”.

Potrivit legislației noastre, termenul de unitate, din punct de vedere al raporturilor de muncă, este o „persoană juridică care angajează nemijlocit forță de munca” (art.1 lit.k) din Legea dialogului social nr. 62/2011). Așadar, se poate considera că unitatea, prin prisma celor discutate în rândurile de față, este o „întreprindere” cu personalitate juridică. Unele părți ale acestora pot fi sucursale, filiale, alte subunități, secții, ateliere, puncte de lucru etc.

Și acest tip de transfer presupune o relație triunghiulara în care sunt implicați cedentul, cesionarul și salariatul. Cedentul este angajatorul care își pierde această calitate fată de salariații săi în urma transferului, iar cesionarul  este cel  care dobândește calitatea de angajator faţă de salariații întreprinderii, unităţii sau ai unor părţi ale acestora (art. 4 din Legea nr. 67/2006).

Conform Curții de Justiție a Uniunii Europene, în cazul transferului întreprinderii, contractele de muncă existente între cedent și lucrătorii săi „sunt transferate de plin drept la cesionar prin simplul fapt” al acestui transfer. Operează astfel osubrogare legală a angajatorului cesionar în contractele de muncă aflate în executare, încheiate de angajatorul cedent. Raporturile de muncă, așadar, nu încetează nici un moment, ci ele continuă prin voința legiuitorului, în temeiul acelorași contracte.

Se prevede că „drepturile și obligațiile cedentului, care decurg dintr-un contract sau raport de muncă existent la data transferului, vor fi transferate integral cesionarului”.

ATENŢIE! Refuzul salariatului de a da curs transferului va putea conduce la concedierea acelui salariat în temeiul art. 65 din Codul muncii.

Sursa: legestart.ro

Share

Măsuri pentru deblocarea circuitului ambalajelor

Ordonanţa de urgenţă nr. 38/2016 a adus modificări şi completări la Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje. Ordonanţa este în vigoare de la 30 iunie, data publicării în Monitorul Oficial nr. 489/2016.

Potrivit Expunerii de motive la ordonanţa de urgenţă, prevederile Legii nr. 249/2015 prezintă mari neajunsuri în ceea ce priveşte realizarea obiectivelor de reciclare şi valorificare. În contextul actual, blocajul pieţei a fost cauzat de incapacitatea organizaţiilor de transfer de responsabilitate (OTR) de a îndeplini ţintele de reciclare ale producătorilor de produse ambalate pentru anul 2015, în prezent unele având inclusiv conturile bancare blocate.

Astfel, companiile producătoare de produse ambalate care şi-au transferat responsabilităţile privind valorificarea deşeurilor de ambalaje asupra acestor organizaţii se găsesc în imposibilitatea de a-şi îndeplini ţintele de valorificare prin intermediul lor şi pentru anul în curs, fiind nevoite să opteze pentru acoperirea în regim individual a ţintelor de reciclare, opţiune care este imposibil de realizat conform prevederilor prezentei legi, fiecare zi de întârziere până la finele anului contribuind la mărirea decalajului faţă de obiectivele asumate.

Răspunderi în sarcina producătorilor şi comercianţilor

Art. 13 din lege prevede că operatorii economici care comercializează produse ambalate în ambalaje reutilizabile sunt obligaţi să primească ambalaje reutilizabile la schimb sau să ramburseze, la solicitarea cumpărătorului, valoarea depozitului.

Prin modificările aduse de ordonanţă se prevede că producătorii şi comercianţii aplică sisteme-depozit de administrare a ambalajelor, potrivit procedurii de implementare, control şi monitorizare a sistemului-depozit, care urmează să fie aprobată prin ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanţai de urgenţă.

Pentru îndeplinirea obiectivelor de valorificare, incinerare sau reciclare a ambalajelor, operatorii economici sunt responsabili să asigure gestionarea ambalajelor devenite deşeuri pe teritoriul naţional, în condiţiile prevăzute de art. 16 din lege.

Aceste responsabilităţi ale operatorilor economici se pot realiza, ca una din opţiuni, prin transferarea responsabilităţilor, pe bază de contract, către un operator economic autorizat de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului. Cealaltă opţiune a căpătat o reglementare diferită, şi anume individual, prin colectarea şi valorificarea deşeurilor de ambalaje provenite din activitatea proprie sau preluate de la generatori sau deţinători de deşeuri, staţii de sortare, colectori autorizaţi, administrate prin intermediul operatorilor economici autorizaţi din punctul de vedere al protecţiei mediului pentru colectarea şi valorificarea deşeurilor de ambalaje.

Corelativ, a fost abrogată prevederea potrivit căreia autorităţile executive ale unităţilor administrativ-teritoriale aveau obligaţia să încheie contracte/parteneriate sau alte forme de colaborare, în condiţiile legii, cu toţi operatorii economici interesaţi pentru a asigura valorificarea deşeurilor de ambalaje colectate de la populaţie, astfel încât contribuţia acestora să fie direct proporţională cu cantitatea de ambalaje primare preluată de la operatorii economici. 

Când se poate anula licenţa de operare

Licenţa de operare acordată unui operator economic autorizat de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului. se anulează de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a făcut constatarea, în cazul în care persoanele împuternicite constată pentru al doilea an consecutiv că acesta nu a îndeplinit cel puţin obiectivele obiectivele minime de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie şi de valorificare prin reciclare, globale şi pe tip de materiale de ambalare, aplicate la deşeurile de ambalaje rezultate de la ambalajele introduse pe piaţa naţională/preluate pe bază de contract cu asigurarea trasabilităţii acestora.

Obiectivele sunt prevăzute în anexa nr. 3 la OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, pe care o reproducem în caseta foto de mai jos.

Sursa: legestart.ro

Share

Guvernul lasă să treacă vara și începe în forță controale împotriva firmelor cu risc fiscal

Guvernul va modifica regulile de stabilire a impozitului pe profit pentru a contracara operațiunile unor firme de a-și reduce sarcina fiscală, va intensifica verificările la firme considerate ca având un risc fiscal asociat prețurilor de transfer și va extinde la nivel național controalele împotriva muncii la negru, mergând în primul rând la atelierele de confecții, firmele de pază, magazine alimentare, operatori de transport, depozite.

Proiectul care va conține reguli fiscale privind stabilirea impozitului pe profit, care să contracareze acțiunile de reducere a sarcinii fiscale, va fi redactat în următoarele luni.

„Vor fi intensificate acțiunile de control la contribuabili identificați cu risc fiscal asociat prețurilor de transfer. Extinderea utilizării analizei de risc pentru contribuabilii care derulează tranzacții cu persoane afiliate va conduce la creșterea gradului de selecție a celor ce prezintă risc fiscal asociat prețurilor de transfer și, implicit, a eficienței acțiunilor de inspecție fiscală în ceea ce privește nivelul sumelor stabilite suplimentar sau diminuarea pierderii fiscale”, este planul Guvernului pregătit să fie aplicat până la finalul anului și analizat de Profit.ro.

În ceea ce privește controlul muncii la negru, acesta va fi extins la nivel național până la începutul toamnei.

 

Share

Schimbări dramatice în fiscalitate: Impactul va fi resimțit mai ales de multinaționale și de grupurile de companii ECONOMIE

Fiscalitatea românească va adopta noi reglementări astfel încât profitul să fie taxat acolo unde are loc activitatea economică și se creează valoare, după modelul OECD, preluat de guvern printr-un memorandum aprobat recent. Astfel, vor fi țintite strategiile de planificare fiscală care exploatează lacunele și inadvertențele legislative în scopul transferării artificiale a profiturilor către jurisdicții fără taxe sau cu taxe reduse, arată, într-o analiză, Andreea Steinhart, partener Contexpert.

Guvernul a adoptat, în iunie, printr-un memorandum Planul BEPS (Base Erosion and Profit Shift) – Erodarea bazei de impozitare și transferul profiturilor, elaborat de OECD. Termenul tehnic se referă la efectul negativ al strategiilor de evitare a taxelor, utilizate de companiile multinaționale sau de grupurile de companii. Implicațiile vor fi fără precedent, iar unele grupuri ar putea fi chiar nevoite să-și reconfigureze întregul lanț de dețineri, consideră Andreea Steinhart care precizează că, prin aceste reglementări, se intenționează că profiturile să fie taxate acolo unde are loc activitatea economică și se creează valoare.

“Totodată, va fi monitorizat impactul dublei netaxări (prin stabilirea rezidenței fiscale, fără sediu permanent), precum și întărirea regulilor privind societățile străine controlate (o societate străină controlată reprezintă o entitate înregistrată și care desfășoară activități într-o jurisdicție sau țara diferită de cea în care este rezidență societatea deținătoare sau care o controlează)”, explică partenerul Contexpert.

Consultantul fiscal a analizat implicațiile adoptării acestui memorandum pentru fiscalitatea românească și anticipează că măsurile de combatere a acestor practici vor reforma principiile fiscalității din România. Ea arată că planul BEPS, prin cele 15 seturi de acțiuni, include recomandări pentru modificarea legislației și va aduce schimbări în următoarele zone:

– Prețuri de transfer

– Convenții de evitare a dublei impuneri

– Schimbul de informații pe două planuri: printr-o creștere a transparenței și raportării de informații de către contribuabili către autorități fiscale, precum și între autoritățile fiscale ale diverselor state.

Totodată, directiva (UE) 1164/2016, adoptată în iulie, stabilește normele împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale și va afecta activitatea grupurilor multinaționale. Directiva urmărește împiedicarea evitării plătii impozitului pe profit de către societățile rezidențe prin devierea veniturilor către filiale/sucursale situate în țări cu un nivel mai redus de impozitare. Aceasta se va aplica contribuabililor supuși impozitului pe profit într-unul sau mai multe state membre, inclusiv sediilor permanente de pe teritoriul UE ale unor entități rezidențe fiscal în afară UE și stabilește norme pentru: limitarea deductibilității dobânzilor, impozitarea la ieșire (en. exit taxation), norme generale anti-abuz, impozitarea societăților străine controlate și impozitarea aranjamentelor hibride, explică Andreea Steinhart.

Care va fi impactul?

O schimbare majoră va avea loc în abordarea globală a taxării business-urilor internaționale care poate fi considerată cel mai mare cutremur în fiscalitate la nivel mondial, din ultimul secol, spune Andreea Steinhart. Astfel, vor apărea:

  • Definiții noi ale sediilor permanente
  • Foarte mare transparență în domeniul prețurilor de transfer și a documentației cerute pe bază unor cerințe globale
  • Redefinirea activelor intangibile și impactul fiscal al transferului acestora
  • Abolirea structurilor de taxare tradiționale bazate pe orice formă hibridă – fie că e vorba de entități, datorii sau tranzacții de active
  • Modificarea tratatelor de dublă impunere pentru a crea instrumente care pot impune taxe acolo unde e suspectată netaxarea
  • Un cost administrativ mai mare
  • Modificarea abordării principiului “arm’s length” în stabilirea prețurilor intra-grup pentru a include măsuri speciale pe bază conceptului autorităților referitor la locul unde este adăugată valoarea
  • “Country by Country Reporting” (CbCR) – set de raportare întocmit de către grupurile multinaționale de societăți cu venituri de peste 750 milioane de Euro – se va implementa din 2017 cu referire la datele anului 2016
  • Distribuirea obligatorie a datelor privind contribuabilii – transparența totală a organigramei întregului grup în fiecare jurisdicție fiscală unde compania face afaceri
  • Implementarea unor procese care să ducă la prevenirea sau soluționarea multă mai rapidă a disputelor legate de aplicarea tratatelor de evitare a dublei impuneri
  • Redefinirea practicilor fiscale dăunătoare
  • Transparența obligatorie a planificării fiscale agresive.

Sursa: profit.ro

Share

Cand nu este impozitabila diurna

Diurna este un drept al salariatului pe perioada de deplasare/detasare acordat prin lege si negociat conform contractului colectiv de munca/individual de munca sau contract de management, mandat, de administratie.

CAND SE ACORDA DIURNA?
  1. Pe perioada delegarii sau detasarii in tara in alta localitate si in strainatate, in interes de serviciu a salariatilor.
  2. Pe perioada delegarii sau detasarii in tara pentru salariatii care au stabilite raporturi de munca cu angajatorii nerezidenti.
  3. Pe perioada delegarii in tara in alta localitate si in strainatate in interes de serviciu astfel cum este stipulat in actul constitutiv pentru administrator, contract de administrare sau mandat – pentru diorectorii, membrii directoratului de la societatile administrate in sistem dualist si ai consiliului de supraveghere care isi desfasoara activitatea pe baza de contract de mandat, pentru manageri in baza contractului de management.
  4. Pe perioada delegarii in tara in alta localitate si in strainatate, de administrator sau directori ce au raporturi juridice stabilite cu entitati nerezidente dupa cum sunt prevazute raporturile juridice.
DE CAND SE POATE ACORDA DIURNA?

Diurna se poate acorda pentru deplasare sau detasare. O persoana este considerata in detasare sau delegatie in momentul in care se deplaseaza la 5 km distanta de localitatea unde se afla locul permanent de munca.

DEPLASAREA  DE O SINGURA ZI
  • Diurna se acorda daca durata deplasarii este de cel putin 12 ore
DEPLASAREA DE MAI MULTE ZILE
  • Deplasarea de mai multe zile se calculeaza de la data si ora plecarii si pana la data si ora sosirii. Aceasta perioada se imparte la un numar de 24 de ore. Intervalele de 24 de ore se considera o zi de diurna.
  • Daca dupa impartire rezultatul da cu virgula :), pentru ultima zi se va calcula si acorda diurna daca perioada este mai mare de 12 ore.

 

CAND ESTE DIURNA NETAXATA?

Conform codului fiscal – art 76, diurna este netaxata in urmatoarele cazuri:

  • In Romania cand este sub plafonul de 2.5 ori plafonul legal stabilit: 2,5*17lei = 42.5 lei atat pentru salariatii din domeniul privat cat si din cel public.
  • In strainatate cand este sub plafonul de 2.5 ori plafonul legal stabilit, pentru personalul roman trimis in afara pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, atat pentru salariatii din domeniul privat cat si din cel public.

*) 35*2.5=87.5 euro – plafon netaxabil

VALOAREA DIURNEI
  • 17 lei – diurna interna
  • 35 euro – diurna externa pentru tarile din UE
DOCUMENTE JUSTIFICATIVE DIURNA
  • Dispozitia de incasare pentru acordarea avansului sau ordinul de plata daca se acorda avans de trezorerie prin transfer bancar.
  • Dispozitia de plata pentru diferentele din urma delegatiei sau detasarii
  • Ordin de deplasare – din 2016 nu mai sunt obligatorii stampilele pe ordinele de deplasare
TAXAREA DIURNEI

Pentru sumele ce depasesc plafoanele stabilite de lege, acestea vor fi considerate asimilate salariilor/indemnizatiilor si se va retine impozit si contributii sociale conform contractelor de munca, de management, de mandat.

NOAPTEA FARA CAZARE

Daca pe perioada detasarii/delegatiei nu este asigurata cazarea de catre angajator/contractor atunci persoana care se afla in delegatie/detasare va primi o recompensatie de 45 lei/zi.

*) Aceasta valoare se aplica de la data de 27 ianuarie de cand OG 60/2015 a intrat in aplicare prin publicarea in Monitorul Oficial

LEGISLATIE RELEVANTA PENTRU ARTICOL
  • HG nr. 1860/2006 privind drepturile si obligațiile personalului autoritaților si instituțiilor publice pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, precum si in cazul deplasarii, in cadrul localitații, in interesul serviciului
  • HG nr. 518/1995 privind unele drepturi si obligații ale personalului roman trimis in strainatate pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar.
  • Lege 272/2015 – Codul fiscal
  • Lege 53/2003 – Codul muncii
  • Ordinul nr. 60/2015
  • Legislatia este valabila cu modificarile si completarile ulterioare

Sursa:contadetop.ro

Share

ONG_REGIM FISCAL ŞI CONTABIL

 

Organizațiile non-guvernamentale (ONG) sunt persoane juridice (au personalitate juridică) ce sunt constituite de persoane fizice sau persoane juridice care urmăresc desfășurarea unor activități în interes general sau în interesul unor colectivități locale ori, după caz, în interesul lor personal nepatrimonial.

A.    ASPECTE FISCALE:

I.        Venituri scutite de impozit pe profit:

a) cotizaţiile şi taxele de înscriere ale membrilor;

b) contribuţiile băneşti sau în natură ale membrilor şi simpatizanţilor;

c) taxele de înregistrare stabilite potrivit legislaţiei în vigoare;

d) veniturile obţinute din vize, taxe şi penalităţi sportive sau din participarea la competiţii şi demonstraţii sportive;

e) donaţiile şi banii sau bunurile primite prin sponsorizare;

f) dividendele şi dobânzile obţinute din plasarea disponibilităţilor rezultate din venituri scutite;

g) veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole;

h) resursele obţinute din fonduri publice sau din finanţări nerambursabile;

i) veniturile realizate din acţiuni ocazionale precum: evenimente de strângere de fonduri cu taxă de participare, serbări, tombole, conferinţe, utilizate în scop social sau profesional, potrivit statutului acestora;

j) veniturile excepţionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea organizaţiilor nonprofit, altele decât cele care sunt sau au fost folosite într-o activitate economică;

k) veniturile obţinute din reclamă şi publicitate, realizate de organizaţiile nonprofit de utilitate publică, potrivit legilor de organizare şi funcţionare, din domeniul culturii, cercetării ştiinţifice, învăţământului, sportului, sănătăţii, precum şi de camerele de comerţ şi industrie, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale.

l) sumele primite ca urmare a nerespectării condiţiilor cu care s-a făcut donaţia/sponsorizarea, potrivit legii, sub rezerva ca sumele respective să fie utilizate de către organizaţiile nonprofit, în anul curent sau în anii următori, pentru realizarea scopului şi obiectivelor acestora, potrivit actului constitutiv sau statutului, după caz;

m) veniturile realizate din despăgubiri de la societăţile de asigurare pentru pagubele produse la activele corporale proprii, altele decât cele care sunt utilizate în activitatea economică;

n) sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice, potrivit prevederilor titlului III.

 II.      În plus faţă de veniturile de la I, ONG-urile sunt scutite de la plata impozitului pe profit şi pentru veniturile din activităţi economice realizate până la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit prevăzute mai sus.

ONG poate desfăşura activităţi economice în vederea obţinerii de venituri pentru susţinerea şi finanţarea activităţii sale non-profit. Profitul obţinut de ONG din activităţile economice va fi nu poate fi distribuit sub forma de dividende, ci trebuie sa fie utiliat de ONG in vederea finantarii si sustinerii activitatii non-profit. Profitul obţinut de ONG din activităţile economice va fi supus impozitului pe profit în cotă de 16% (cu excepţia celor neimpozabile menţionate la II de mai sus).

 III.    Reguli şi etape pentru calculul impozitului la ONG:

1) identificarea veniturilor neimpozabile (cele de la I lit. a-n prevăzute mai sus);

2) determinarea veniturilor economice neimpozabile de la II;

3) stabilirea veniturilor totale neimpozabile prin adunarea sumelor de la lit. 1) şi 2);

4) determinarea veniturilor impozabile prin scăderea din totalul veniturilor a celor de la 3);

5) calculul profitului impozabil, avându-se în vedere următoarele:

i. stabilirea cheltuielilor efectuate în scopul realizării veniturilor impozabile. Este necesară utilizarea de către ONG a unor chei de repartizare a cheltuielilor comune;

ii. stabilirea valorii deductibile a cheltuielilor. Sunt aceleaşi reguli de deductibilitate a cheltuielilor ca şi la societăţi comerciale;

iii. stabilirea profitului impozabil ca diferenţă între veniturile impozabile de la 4) şi cheltuielile deductibile stabilite la pct. ii;

6) calculul impozitului pe profit prin aplicarea cotei de 16% asupra profitului impozabil stabilit la 5).

B.    ASPECTE CONTABILE

I. ONG-urile conduc contabilitate în partidă dublă, utilizând un plan de conturi specific; În principiu sunt aceleaşi conturi, cu câteva conturi noi specifice ONG-urilor.

II. În cazul ONG-urilor care desfăşoară atât activităţi fără scop patrimonial cât şi activităţi economice, va trebui să se utilizeze analitice ale conturilor în vederea delimitării celor 2 tipuri de activităţi. Recomandarea este ca încă de la început să se stabilească cota aferentă activităţilor non-profit, respectiv cota aferentă activităţilor economice.

III. ONG va întocmi balanţă trimestrial;

IV. ONG pot fi plătitoare de TVA. Deducerea TVA se va realiza pe bază de pro-rata.

V. ONG pot avea salariaţi angajaţi cu contract individual de muncă, respectiv colaborări pe baza de convenţii civile;

VI. ONG vor depune următoarele declaraţii:

  1. Declaraţia 100 – trimestrial, pentru declararea impozitului pe profit aferent activităţii economice;
  2. Declaratia 100 – trimestrial, pentru declararea impozitului pe salarii în cazul ONG care în anul anterior au avut maxim 3 angajaţi;
  3. Declaratia 100 – lunar, pentru declararea impozitului pe salarii în cazul ONG care în anul anterior au avut mai mult de 3 angajaţi;
  4. D101 – anual, până în 25 Martie a anului următor;
  5. D112 – lunar sau trimestrial, pentru declararea contribuţiilor sociale;
  6. Declaraţii de TVA în cazul ONG plătitoare de TVA (D300, D390, D394, D392A) sau D392B în cazul ONG neplătitoare de TVA;
  7. Situaţii Financiare Anuale – până în 30 Aprilie a anului următor.

VII.  Monografie contabilă – principalele operaţiuni ale ONG

1. Înregistrarea veniturilor din contribuţii încasate de la membrii ONG

5121 = 7391 Venituri din cote parţi primite potrivit statutului

2. Înregistrarea veniturilor din donaţii primite sau din direcţionarea de către persoane fizice a cotei de 2% din impozit

5121 = 7331 Veniuri din donaţii

3. Înregistrarea veniturilor din sume primite cu titlu de sponsorizare

5121 = 7332 Veniuri din sumele sau bunurile primite prin sponsorizare

4. Acordarea de catre ONG de sponsorizări

6582 = 5121

5. Înregistrarea facturii de chirie în valoare de 10.000 RON + TVA (presupunem că ponderea activităţilor non-profit a ONG este de 70%, iar ponderea activităţilor economice este de 30%);

%      =   401                3720

612.01 (non-profit)     3000

4426                              720

%      =   401                8680

612.02 (economice)    7000

4426                            1680

6. Înregistrarea cheltuielilor cu amortizarea cheltuielilor de constituire

6811.01 (non-profit)   =   2801.01

6811.02 (economice)   =   2801.02

7. Înregistrarea achizitionării de obiecte de inventar ce vor fi utilizate 100% în activitatea non-profit

%          =   401

303.01 (non-profit)

4426

8. Înregistrarea dării în folosinţă a obiectelor de inventar

603.01 (non-profit) = 303.01

Sursa:kdconta.ro

Share

Fisa sintetica de platitor. Care sunt reglementarile actuale?

O firma solicita la ANAF (DGAMC) fisa platitorului pentru societate si I se comunica faptul ca nu se mai elibereaza deoarece s-a modificat legislatia. Vom vedea care este actul normativ care reglementeaza aceasta modificare.

In vederea reducerii contactului direct dintre contribuabili si functionarii publici din cadrul organului fiscal si simplificarii accesului la o informatie rapida si exacta, informatiile cuprinse in evidenta creantelor fiscale, care fac parte din dosarul fiscal al contribuabilului, se publica pe pagina de internet a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, asigurandu-se astfel transparenta datelor cuprinse in fisa pe platitori conform Procedurii aprobata prin OANAF 230/2013 – Procedura de accesare a informatiilor cuprinse in dosarul fiscal.

Contribuabilii pot accesa informatiile cuprinse in evidenta creantelor fiscale de pe pagina de internet a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, prin autentificare in baza certificatului digital.

Pentru utilizarea accesului controlat la dosarul fiscal, contribuabilii pot solicita emiterea unui certificat digital in baza formularelor 152 si 153.

Pe pagina ANAF se regasesc instructiuni de utilizare a serviciului „Acces controlat la dosarul contribuabilului”, la adresa https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Declaratii_R/instructiuni/Instructiuni_dosar_fiscal.htm

Conform art. 153 din Codul de procedura fiscala aprobat prin legea 207/2015, in scopul exercitarii activitatii de colectare a creantelor fiscale, organul fiscal organizeaza, pentru fiecare contribuabil/platitor, evidenta creantelor fiscale si modul de stingere a acestora. Evidenta se organizeaza pe baza titlurilor de creanta fiscala si a actelor referitoare la stingerea creantelor fiscale.
Contribuabilul/Platitorul are acces la informatiile din evidenta creantelor fiscale, la cererea acestuia, adresata organului fiscal competent.

Accesul la evidenta creantelor fiscale se efectueaza potrivit procedurii si conditiilor aprobate, astfel:

a) prin ordin al presedintelui A.N.A.F., in cazul evidentei creantelor fiscale organizate de organul fiscal central;
b) prin ordin al ministrului dezvoltarii regionale si administratiei publice, cu avizul Ministerului Finantelor Publice, in cazul evidentei creantelor fiscale organizate de organul fiscal local.

Asadar, pentru reducerea contactului direct dintre contribuabili si functionarii publici din cadrul organului fiscal si simplificarii accesului la o informatie rapida si exacta informatiile din fisa sintetica pot fi accesate conform procedurii mai sus mentionata insa fisa sintetica poate fi solicitata si organelor fiscale.

Sursa: fiscalitatea.ro

Share

Plafoane fiscale utilizate in anul 2016

1.Plafonul pentru inregistrarea ca platitor de impozit pe veniturile microintreprinderilor

– cifra de afaceri sub 100.000 EUR;

– cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este de 4.5245 lei( cel de la închiderea exercitiului financiar precedent – 31.12.2015), prin urmare plafonul este de 452.450 lei

  1. Plafonul pentru inregistrarea in scopuri de TVA – 65.000 EUR;

– echivalentul în lei se stabileşte la cursul de schimb comunicat de BNR la data aderarii şi se rotunjeşte la urmatoarea mie, respectiv 220.000 lei.

  1. Plafonul pentru iesirea din sistemul TVA la incasare – cifra de afaceri 2.250.000 lei.
  2. Plafonul pentru inregistrarea in scopuri de de TVA pentru achizitiile intracomunitare de bunuri -10.000 EUR, respectiv 34.000 lei

– echivalentul in lei se stabileste la cursul valutar de schimb comunicat de BNR la data aderarii. 5. Plafonul pentru modificarea perioadei fiscale la TVA de la trimestrul la luna

– cifra de afaceri de 100.000 EUR;

– contravaloarea in lei se determina pe baza cursului de schimb comunicat de BNR valabil pentru data de 31 decembrie a anului 2015 de 4,5285 lei respectiv plafonul de 452.850 lei.

  1. Plafonul pentru vanzari la distanta – 35.000 EUR;

– contravaloarea in lei se stabileşte pe baza cursului valutar de schimb comunicat de BNR la data aderarii şi se rotunjeşte la cifra miilor.

Rotunjirea se face prin majorare, cand cifra sutelor este egala cu sau mai mare decat 5, şi prin reducere, cand cifra sutelor este mai mica decat 5, prin urmare plafonul este de 118.000 lei.

  1. Plafonul pentru trecerea de la norma de venit la sistem real;

– 100.000 EUR – contravaloarea in lei se determina pe baza cursului de schimb mediu anual comunicat de BNR valabil la sfarsitul anului 2015 de 4,4450 lei respectiv plafonul de 444.500 lei.

Sursa:contadetop.ro

Share

S-a schimbat Codul muncii: Mai multe tipuri de concedii sunt considerate vechime in munca

Incepand din 25 ianuarie, prevederile Codului muncii referitoare la concediul de odihna anual al salariatilor au fost modificate. In esenta, anumite concedii la care angajatii au dreptul, printre care se numara cel medical, sunt considerate perioade in care acestia au lucrat, conform unui act normativ publicat joi in Monitorul Oficial.

Legea nr. 12/2015 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 52 din 22 ianuarie si a intrat in vigoare duminica.

Actul normativ prevede ca, la stabilirea duratei concediului de odihna, perioadele de incapacitate temporara de munca, cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal si concediului pentru ingrijirea copilului bolnav sunt considerate perioade de activitate desfasurata.

Cu alte cuvinte, perioadele respective nu afecteaza numarul de zile de concediu de odihna la care au dreptul salariatii in fiecare an.

Referitor la concediul de odihna, Codul muncii dispunea pana acum ca acesta „se acordaproportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic”. Sintagma respectiva a fost eliminata odata cu intrarea in vigoare a Legii nr. 12/2015, astfel ca dispozitia arata asa: „durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste in contractul individual de munca, cu respectarea legii si a contractelor colective de munca aplicabile”.

Daca incapacitatea temporara de munca, concediul de maternitate, concediul de risc maternal sau concediul pentru ingrijirea copilului bolnav intervin in timpul concediului de odihna, acesta se intrerupe si salariatul isi va lua zilele neefectuate dupa iesirea din concediul medical, de maternitate, de risc maternal sau pentru ingrijirea copilului. Daca acest lucru nu este posibil, zilele neefectuate din concediul de odihna se reprogrameaza.

Totodata, noul act normativ a introdus si precizarea conform careia salariatul are dreptul la concediu de odihna chiar si in situatia in care concediul medical se intinde pe durata unui intreg an calendaristic. In acest caz, angajatorul este obligat sa acorde concediul de odihna intr-o perioada de 18 luni, incepand cu anul urmator celui in care salariatul s-a aflat in concediu medical.

Referitor la salariatii care, din motive justificate, nu-si pot lua integral sau partial concediul de odihna la care aveau dreptul intr-un an, angajatorii sunt obligati sa acorde concediul de odihna neefectuat intr-o perioada de 18 luni, incepand cu anul urmator celui in care s-a nascut dreptul la concediul de odihna anual.

In alta ordine de idei, potrivit prevederilor Legii nr. 12/2015, s-a stabilit ca absentele nemotivate de la munca si concediile fara plata sunt scazute din vechimea in munca. Exceptie fac concediile fara plata pentru formare profesionala.

Codul muncii, in dezacord cu reglementarile europene

Legea nr. 12/2015 vine in contextul in care exista o directiva europeana care prevede ca durata concediului de odihna nu este afectata de durata concediului medical, despre care specialistii din cadrul Forumului AvocatNet.ro au precizat mai demult in acest articol.

Mai exact, in Forumul AvocatNet.ro a fost deschis un subiect referitor la situatia in care concediul medical modifica sau nu numarul zilelor de concediu de odihna la care are dreptul un salariat. In acest sens, avocatul si consultantul Catalin Predut din cadrul casei de avocatura cu acelasi nume a precizat: „In conformitate cu prevederile Directivei 2003/88/CE, durata concediului medical nu reduce durata concediului de odihna cuvenit”. Astfel, perioada in care o persoana se afla in concediu medical este considerata a fiperioada lucrata, care se ia in calcul la stabilirea duratei concediului de odihna.

Informatia a fost confirmata si de consilierul juridic Cornel Vasile, care a amintit de hotararea preliminara pronuntata de Curtea Europeana de Justitie (CJUE) privind interpretarea dispozitiilor art. 7 din Directiva 2003/88/CE. Potrivit specialistului, Curtea a statuat in 2009 ca salariatul nu-si pierde dreptul la concediul de odihna chiar daca s-a aflat in concediu medical un intreg an calendaristic.

Cornel Vasile a amintit pe forum si cu alta ocazie urmatorul aspect: „Angajatorii trebuie sa tina seama de aceste prevederi europene (…) si sa nu diminueze numarul zilelor de concediu de odihna daca salariatul a fost in incapacitate temporara de munca, indiferent de numarul zilelor de concediu medical acordate de medic”.

Potrivit expunerii de motive a legii, articolul 7 din Directiva 2003/88/CE stabileste: „statele membre iau masurile necesare pentru ca orice lucrator sa beneficieze de un concediu anual platit de cel putin patru saptamani in conformitate cu conditiile de obtinere si de acordare a concediilor prevazute de legislatiile si practicile nationale”.

In plus, initiatorii Legii nr. 12/2015 scriu ca, astfel cum a stabilit CJUE in mai multe randuri,statele membre sunt obligate sa interpreteze aceste norme si sa isi organizeze ordinea juridica interna astfel incat absentele de la munca pentru caz de boala sa nu aduca atingere dreptului la o perioada minima de concediu anual platit.

Totodata, de retinut este ca in Constitutia Romaniei se stabileste ca prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne.

Salariatii nu pot renunta la concediul de odihna

Potrivit Codului muncii, dreptul la concediul de odihna anual platit este garantat tuturor salariatilor, iar acesta nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renuntari sau limitari.

Salariatii au dreptul la un concediu de odihna de cel putin 20 de zile lucratoare, iar acesta se efectueaza in fiecare an.

In afara de durata normala, se acorda inca cel putin trei zile in cazul salariatilor care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare, in cazul nevazatorilor sau altor persoane cu handicap, precum si in cazul tinerilor in varsta de pana la 18 ani.

Efectuarea concediului de odihna in anul urmator este permisa doar in cazurile expres prevazute de lege sau in cazurile prevazute in contractul colectiv de munca aplicabil.

In cazul salariatilor care intr-un an calendaristic nu si-au luat concediul de odihna la care aveau dreptul, angajatorii sunt obligati sa le acorde zilele neefectuate intr-o perioada de 18 luni, incepand cu anul urmator celui in care s-a nascut dreptul la concediul de odihna anual.

Tot Codul muncii stabileste ca sarbatorile legale in care nu se lucreaza si zilele libere platite stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil NU sunt incluse in durata concediului de odihna anual.

Compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa doar la incetarea contractului individual de munca.

Sursa:avocatnet.ro

Share

Băncile vor raporta toate conturile la Fisc pe un format mai complex, de la 1 iulie, în loc de 1 aprilie

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a amânat pentru 1 iulie, în loc de 1 aprilie, raportarea de către bănci a tuturor persoanelor care deschid sau închid conturi, precum și a celor care închiriază casete de valori, în spațiul virtual privat. Transmiterea de date se va face, în continuare, pe formatul existent.

Conform Codului de Procedură Fiscală, de la 1 ianuarie 2016, băncile sunt obligate să raporteze către ANAF, zilnic, lista persoanelor fizice sau juridice care deschid sau închid un cont bancar, de orice fel, precum și lista celor care închiriază cutii de valori.

Conform ordinului 3770/2015 care conține procedura de raportare, până la 31 martie, instituțiile de credit pot transmite rulajele și/sau soldurile conturilor deschise, precum și informațiile și documentele privind operațiunile derulate prin respectivele conturi în formatul și modalitățile existente până în acest an.

După data de 31 martie, trebuie să transmită datele în spațiul privat de pe portalul ANAF, un sistem informatic prin care utilizatorii fac upload și download de documente.

„Întrucât actualmente nicio instituție de credit nu a raportat începerea testărilor complete și pentru a se putea permite adaptarea sistemelor informatice ale acestora la noile prevederi, a fost identificată necesitatea modificării OPANAF nr. 3770/2015, în sensul prorogării unor termene la data de 01.07.2016”, arată ANAF. În consecința depunerea în spațiul virtual de pe portalul ANAF se amână pentru 1 iulie, în loc de 1 aprilie.

Sursa:Profit.ro

 

Share

Cuantum amenzi declaratii fiscale, plus penalitati de nedeclarare

Este important de stiut ca Codul de procedura fiscala, valabil pe 2016 Legea 207/2015, reduce amenzile aplicabile persoanelor juridice care NU se incadreaza in categoria contribuabililor mari si mijlocii, la nivelul amenzilor aplicabile persoanelor fizice. Totusi, din 2016, trebuie sa tinem cont depenalitatea de nedeclare.

Astfel avem urmatoarele plafoane de amenzi:

1. Amenda declaratii informative – Formular 394

  • persoane juridice micii si persoane fizice: amenda 2.000 – 3.500 lei
  • persoane juridice mari si mijlocii: amenda 12.000 – 14.000 lei

2. Amenda declaratii fiscale pentru:

a. Obligatia de inregistrare fiscala sau de mentiuni – Formulare  010, 020, 030, 050, 070, 080, 089, 090, 091, 092, 093, 094, 097, 099, 600 şi, respectiv, declaratia privind sediile secundare;

b. Obligatiile de plata – Formulare 100, 101, 112, 120, 122, 300, 301, 307, 311, 319;

c. Declaratiile informative – Formulare 205, 208, 392A,B, 393, 400:

  • persoane juridice micii si persoane fizice: amenda 500 – 1000 lei
  • persoane juridice mari si mijlocii: amenda 1.000 – 5.000 lei

3. Amenda pentru nedepunere 390 este universala, fiind cuprinsa intre 1.000 – 5.000 lei. Depunerea unei declaratii incorecte sau incomplete constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 500 la 1.500 lei.

4. Amenzi pentru declaratiile privind veniturile persoanelor fizice si ale asocierilor fara personalitate juridica – Formulare  200, 201, 204, 209, 220, 221, 223, 224, 225:

  • amenda 50 – 500 lei

Important! Daca amenda este achitata in 48 ore de la data Procesului-verbal, se injumatateste cunatumul amenzii.

Penalitatea de nedeclarare

Aceste penalitati se vor aplica doar creantelor fiscale nascute DUPA data de 1 ianuarie 2016. Incepand cu aceasta data, pentru obligatiile fiscale nedeclarate sau declarate incorect se pot stabili de organele de inspectie fiscala o penalitate de nedeclarare de 0.08%/zi.

Asadar aceste penalitati de nedeclarare pot fi stabilite DOAR de organele de inspectie fiscala prin emiterea unei decizii de impunere. Organul fiscal NU va stabili penalitate de nedeclarare daca aceasta va fi mai mica de 50 lei. Daca se stabileste penalitate de nedeclarare NU se mai stabileste si amenda.

Aceasta penalitate se poate reduce cu 75% daca plata se face in anumite intervale de timp.

Penalitatea se majoreaza cu 100% daca provine din fapte de evaziune fiscala.

Baza legala Legea 207/2015, art. 336, art. 181.

Sursa:atelierdecontabilitate.ro

Share

Cum sa deduci 100% cheltuielile cu masinile?

Deductibilitatea cheltuielilor cu masinile in general este de 50%.

Aceasta deductibilitate se aplica pentru masini cu masa totala maxima autorizata mai mica de 3500 kg si mai putin de 9 scaune de pasageri, bineinteles se include si scaunul soferului.

Deducerea de 50% se aplica pentru masini care nu sunt folosite 100% in interesul activitatii firmei. Adica se mai folosesc si pentru activitati personale.

Probabil cei care au intocmit legea, pe baza practicii atat a operatorilor economici, dar probabili si practica personala s-au gandit ca o masina nu poate fi folosita 100% numai pentru activitatile firmei, caci toti suntem oameni si ne mai facem cate un comision in timpul programului sau nu.

Cheltuielile ce pot fi decontate cu masinile sunt:

  • Piese de schimb
  • Cheltuieli de reparatie si intretinere
  • Cheltuieli cu piese de schimb
  • Cheltuieli cu inspectia tehnica periodica – ITP
  • Impozitele pe masini
  • Asigurarea –RCA sau CASCO
  • Cheltuieli cu consumabile masini – lubrifianti
  • Taxa de drum – Rovinieta
  • Cheltuieli cu combustibilul
  • Diferente de curs valutar, dobanzi si comisioane aferente leasing-ului

Dar totusi codul fiscal ne informeaza ca putem deduce 100% cheltuielile cu masinile.

Conditiile pentru a deduce aceste doua cheltuieli:

  • Foaia de parcurs
  • Decont de cheltuieli, ordin de deplasare(delegatie) – documente contabile

Cum completam foaia de parcurs corect?

Foaia de parcurs pentru a fi completa trebuie sa contina urmatoarele elemente:

  • Categoria vehiculului
  • Kilometri parcursi de autovehicului
  • Scopul si locul deplasarii
  • Norma de carburant consumat pe kilometru

Norma de consum se calculeaza pe baza:

  • Directiva 80/1268/CEE a Consiliului privind emisiile de dioxid de carbon si

consumul de carburant al autovehiculelor cu modificarile si completarile ulterioare

  • Ordinul 14/1982 al Ministerului transportului

 Consumul de 7.5%  este stabilit pentru personalul institutiilor publice, asadar nu poate fi luat in considerare si de catre unitatile private.

Legislatie relevanta pentru articol:

  • Directiva 80/1268/CEE a Consiliului privind emisiile de dioxid de carbon si

consumul de carburant al autovehiculelor cu modificarile si completarile ulterioare

  • Ordinul 14/1982 al Ministerului transportului
  • O.G. nr. 1860/2006 privind drepturile si obligatiile personalului autoritatilor si institutiilor publice pe perioada delegarii si detasarii

Sursa: contadetop.ro

Share

Ajustarea TVA ca efect fiscal privind invalidarea codului de TVA, urmare a depunerii formularului 088. Studiu de caz

Una dintre temele fiscale cele mai des dezbătute, de la începutul acestui an fiscal, este legată atât de situaţiile care impun completarea şi depunerea formularului 088, cât şi de criteriile discreţionare regăsite în cuprinsul acestui formular, în vederea evaluării de către organele fiscale a capacitaţii unui contribuabil de a derula activităţii economice.

Conform legislaţiei în vigoare, în situaţiile privind schimbarea sediului social şi a administratorilor / asociaţilor, contribuabilii au obligaţia să întocmească şi să depună – la solicitarea organelor fiscale – celebrul deja formular 088. Să presupunem că o societate – mare contribuabil îşi schimbă administratorul de la tată la fiu. Să presupunem în continuare că această societate – mare contribuabil este înfiinţată la începutul anilor 90, având sediul social în propriul apartament al proprietarilor business ului respectiv, în care, în mod evident, nu se desfăşoară de facto activitate economică. Rezultatul în urma judecăţii de valoare a organelor fiscale ? Invalidarea codului de TVA, pornind de la condiţia scriptică – e adevărat, reglementată ca atare de cadrul normativ – că nu are activitate economică la sediul social…fară a mai conta că are, poate, sute de salariaţi, o cifra de afaceri de zeci de milioane de euro anual, sau investiţii de multe milioane de euro în dezvoltarea unor puncte de lucru moderne.

Care ar fi însă efectele fiscale ale invalidării codului de TVA ? Dureroase apreciem noi, deoarece invalidarea codului de TVA nu transformă această persoană impozabilă într-un neplătitor de TVA. Prevederile de la art. 11 alin. (8) şi (9) din noul Cod fiscal stabilesc obligaţia persoanei ce are codul de TVA anulat / invalidat să colecteze TVA pentru tranzacţiile efectuate (când acestea se află în sfera TVA), fără a putea însă să îşi exercite, în contrapartidă, şi dreptul de deducere aferent intrărilor. O fi asta în conformitate cu principiul neutralităţii taxei, reglementat de dreptul comunitar destul de explicit în acest sens ?

În acelaşi timp, o altă consecinţă este legată de utilizarea bunurilor societăţii în perioada invalidării codului de TVA, deoarece acest fapt obligă persoana impozabilă să ajusteze TVA pentru bunurile de capital existente în patrimoniul acesteia sau la serviciile neconsumate. Această prevedere o regăsim în norma de aplicare pentru art. 305 din Codul fiscal regăsită la pct. 79 alin. (14) din HG nr. 1/2016, după cum urmează:

„(14) În cazul persoanelor impozabile a căror înregistrare în scopuri de TVA a fost anulată de organele fiscale competente conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e) şi h) din Codul fiscal, se consideră că bunurile de capital nu sunt alocate unei activităţi economice pe perioada în care nu au avut un cod valabil de TVA, fiind obligatorie ajustarea taxei conform art. 305 alin. (4) lit. a) pct. 1 din Codul fiscal. Ajustarea se reflectă în ultimul decont de taxă depus pentru perioada fiscală în care a fost anulată înregistrarea în scopuri de TVA a persoanei impozabile. După înregistrarea în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, persoanele impozabile pot ajusta taxa aferentă bunurilor de capital proporţional cu perioada rămasă din perioada de ajustare, în conformitate cu prevederile art. 305 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal. În situaţia bunurilor de capital livrate în cadrul procedurii de executare silită sau a celor achiziţionate de la persoane impozabile aflate în procedura falimentului potrivit Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare, în regim de taxare, în perioada în care persoanele impozabile nu au avut un cod valabil de TVA, persoanele impozabile pot ajusta taxa aferentă acestora proporţional cu perioada rămasă din perioada de ajustare, determinată în funcţie de anul în care a avut loc livrarea bunurilor respective. Ajustarea se reflectă în primul decont de taxă depus după înregistrarea în scopuri de TVA a persoanei impozabile sau, după caz, într-un decont ulterior.”.

Observăm că trebuie să efectuăm ajustarea TVA pentru aceste bunuri de capital, urmând prevederile normativ aplicabile acestei structuri de active, respectiv:

a.    durata de ajustare este de 5 ani şi începe de la data de 1 ianuarie a anului în care au fost dobândite bunurile de capital;

b.    TVA de plată generat de ajustare se determină ca pondere a anilor de neutilizare în activităţi economice taxabile în total perioadă de ajustare;

c.    anul achiziţiei este considerat un an integral de utilizare în activităţi economice;

d.    anul schimbării destinaţiei activului în activităţi fără drept de deducere este considerat an integral de neutilizare în activităţi economice;

e.    nu se ajustează sumele nesemnificative pentru TVA mai mică de 1.000 lei.

 

Să exemplificăm şi cu un studiu de caz practic, în sensul conotaţiilor teoretice exprimate anterior. Societatea X S.R.L. este persoană juridică română, înfiinţată conform Legii nr. 31/1990 privind societăţile, cu modificările şi completările ulterioare, şi înregistrată în scopuri de TVA, în baza art. 316 din Codul fiscal. Funcţia de administrator este exercitată de persoana fizică A.B., de cetăţenie română şi rezidentă fiscal în România. În data de 20 decembrie 2015 acesta predă atribuţiile de administrator fiului său A.C., de asemenea de cetăţenie română şi rezidentă fiscal în România. În luna februarie 2016, societatea este notificată să depună – în termen de 15 zile – formularul 088, ca urmare a modificării structurii administratorilor. În urma analizei datelor declarate prin formularul amintit, după analiza documentelor justificative, în data de 7 martie 2016, societatea primeşte decizia de anulare a înregistrării în scopuri de TVA, ca urmare a faptului că nu probează capacitatea de a desfăşura activităţi economice, în baza art. 316 alin. (11) lit. h) din Codul fiscal. La momentul invalidării codului de TVA, societatea deţinea în patrimoniu un utilaj de producţie achiziţionat în data de 28 iunie 2014 cu suma de 100.000 lei Ă TVA 24%, pentru care a fost adoptată amortizarea fiscală prin metodă liniară cu o durată de viaţă de 6 ani. Ce implicaţii fiscale urmărim în legătură cu TVA dedusă la achiziţia echipamentului?

 

În cazul nostru, activul a fost achiziţionat în data de 28 iunie 2014 şi perioada de ajustare se finalizează la 31 decembrie 2018. Anii 2014 şi 2015 se prezumă că sunt ani în care activul este utilizat în activităţi economice iar anii 2016-2018 sunt ani de neutilizare în activităţi economice. Pe cale de consecinţă, se va ajusta TVA în sumă de 24.000 lei x 3/5 â 14.400 lei, iar înregistrare contabilă privind ajustare TVA este:

635 „Cheltuieli cu alte taxe şi impozite” â 4426 „TVA deductibilă” cu suma de 14.400 lei.

În ciuda faptului că temeiul normativ presupune declararea ajustării de TVA în ultimul decont depus, în practică nu se mai poate respecta efectiv această prevedere, iar ajustarea TVA trebuie declarată în baza formularului 307 „Declaraţie privind sumele rezultate din ajustarea taxei pe valoarea adăugată”. Din punct de vedere fiscal, cheltuiala cu ajustarea TVA este însă o sumă deductibilă la calculul impozitului pe profit, deoarece aceasta este efectuată în scopul desfăşurării activităţii economice a societăţii, conform art. 25 alin. (1) din noul Cod fiscal.

Sursa:zf.ro

Share

Achizitii UE si TVA

Achizitii intracomunitare fara inscriere in ROI si inregistrare in scopuri de TVA
Obligativitatea inregistrarii in scopuri de TVA si in ROI (registrul operatorilor intracomunitari)

In conformitate cu reglementarile Codului fiscal orice persoana care are sediul activitatii economice in Romania si persoanele juridice neimpozabile stabilite in Romania, care nu sunt platitoare de TVA, atunci cand efectueaza:

o achizitie intracomunitara,
o prestare de servicii, locul prestarii este alt stat membru conform art. 133, alin. 2 din Codul fiscal,
o primire de servicii, locul prestarii este in Romania conform art. 133, alin. 2 din Codul fiscal.
este obligata sa se inregistreze ca platitor de TVA si sa se inscrie in ROI.

Inregistrarea in scopuri de TVA si in ROI se va face inaintea efectuarii achizitiei, primirii sau prestarii serviciului.

Plafonul legal pentru neinregistrarea in scopuri de TVA si in ROI

Exista cazuri cand valoarea achizitiilor intracomunitare, prestarilor sau primirii de servicii este de valoare mica sau sunt ocazionale si atunci conform codului fiscal nu este obligatorie inregistrarea ca platitor de TVA sau in ROI.

Plafonul pentru aceste achizitii este de 10.000 euro la valoarea euro de la data aderarii Romaniei la UE.

Valoarea euro la data aderarii este de 3.3817 lei/euro. Valoarea euro se rotunjeste la cifra miilor. Rotunjirea se face prin majorare cand cifra sutelor este mai mare sau egala cu 5 si se micsoreaza cand cifra sutelor este mai mica de 5.

Astfel valoarea acestui plafon este de 34.000 lei.

Valoarea plafonului este reglementata de Codul fiscal la art. 126 alin. 5 si este reprezentata de valoarea totala, exclusiv TVA, datorata sau achitata in statul membru din care se expediaza sau se transporta bunurile, a achizitiilor intracomunitare de bunuri, altele decat mijloacele de transport noi sau bunuri supuse accizelor.

ATENTIE!

Plafonul pentru valoarea totala este reprezentat de suma totala a achizitiilor realizata intr-un an calendaristic.

Daca firma care efectueaza achizitiile intracomunitare/prestarea/achizitia de servicii stie ca nu va depasi acest plafon atunci nu va face cerere de inregistrare ca platitor in scopuri de TVA si nici in ROI.

In lipsa unui cod valid de TVA cumparatorul va primi factura de la furnizor cu TVA si va achita integral bunurile/serviciile.

Valoarea inregistrata in contabilitate de firma va fi suma totala a facturii cu TVA.

Valoarea achizitiilor este de 10.000 euro dar depaseste valoarea in lei de 34.000 lei

In cazul in care o firma face achizitii de bunuri a caror valoare nu depaseste suma de 10.000 euro dar se depaseste plafonul de 34.000 lei atunci achizitia de bunuri/prestarea/achizitia de servicii este considerata achizitie intracomunitara si firma trebuie sa se inregistreze ca platitoare de TVA si in ROI.

Astfel inainte de a face o achizitie din spatiul intracomunitar se va face o analiza a acestora, pentru a se evita neplacerile care pot fi cauzate de aceste neinregistrari.

Sanctiuni pentru neinregistrarea in scopuri de TVA si in ROI

Sanctiunile pentru neinregistrarea ca platitor de TVA sunt reglementate in Codul de procedura fiscala la art.219 alin. 2, lit. d si sunt reprezentate de cele pentru nedepunerea la termenele prevazute de lege a declaratiilor de inregistrare fiscala si de mentiuni, in cazul nostru valoarea este de la 1.000 la 5.000 lei.

De asemenea firma poate fi sanctionata pentru nedepunerea decontului de TVA. Amenda este in valoare de la 1.000 lei la 5.000 lei

Pe langa aceasta sanctiune societatea va fi obligata la plata TVA si a penalitatilor si a dobanzilor penalizatoare aferenta.

Sanctiunea pentru neinregistrarea in ROI este reglementata in codul de procedura fiscala la art. 219^2 si este reprezentata de amenda de la 1.000 lei pana la 5.000 lei.

Share

Depunere amânată cu trei luni pentru încă un formular privind TVA, foarte reclamat pe site-ul Guvernului

Depunerea formularului de TVA D394, prin care trebuie declarate toate operațiunile, unul dintre cele mai reclamate de cetățeni pe site-ul guvernului, va fi amânată pentru luna iulie, în loc de aprilie, potrivit informațiilor Profit.ro.

Declarația 394 a fost aprobată prin ordin al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), care urma să se aplice începând cu 1 aprilie 2016, și conține informații despre toate livrările/prestările și achizițiilor efectuate pe teritoriul României. Potrivit informațiilor Profit.ro, ANAF va face public, săptămâna viitoare, un proiect de ordin care va prevedea că termenul de depunere va fi amânat pentru luna iulie, în loc de aprilie.

De asemenea, formularul va fi mai simplu, fiind eliminate anumite informații, și nu se va mai depune retroactiv. Conform ordinului care a aprobat formularul, OPANAF 3.769/2015, cei care au perioadă de raportare lunară pentru TVA ar fi trebuit să depună, pe noul format, și declarațiile aferente lunilor ianuarie și februarie. În prezent, formularul 394 a strâns mai multe reclamații pe site-ul maisimplu.gov.ro, fiind în top 3 probleme care au adunat cea mai mare nemulțumire. Platforma a fost creată de guvern pentru a reduce birocrația în interacțiunea cu cetățenii.

În formularul 394 trebuie declarate toate operațiunile, atât cu persoane înregistrate în scopuri de TVA, cât și cu cele neînregistrate, iar volumul de informații se va mări semnificativ. De asemenea, cuprinde inclusiv operațiuni cu persoane nerezidente și se vor raporta defalcat operațiunile pentru care se aplică TVA la încasare, pentru care s-au emis facturi simplificate sau bonuri fiscale. Totodată, trebuie precizată plaja de facturi utilizate într-o anumită lună, numărul de facturi stornate, anulate și numărul de autofacturi.

“Cu rolul de a face cunoscute autorităților tranzacțiile de pe teritoriul național, sunt impuse noi standarde de raportare și totodată de organizare a datelor în interiorul companiilor. Ceea ce surprinde la noul formular e introducerea bruscă a unui număr exponențial de cerințe de raportare, unele dintre ele fiind chiar irelevante din perspectiva TVA”, spune Ramona Trușculescu, Senior Manager, Deloitte România.

Noul formular solicită detalierea tranzacțiilor pe cote de TVA, regim (normal, TVA la încasare, taxarea inversă), tipuri de achiziții, prin urmare companiile vor trebui fie să își ajusteze sistemele informatice, astfel încât să genereze rapoarte detaliate necesare completării formularului 394, fie să facă aceste ajustări manual.

„O provocare va fi raportarea detaliilor aferente achizițiilor pe baza bonurilor fiscale/facturilor pentru care TVA este deductibilă parțial (ie. achiziții carburant) sau nedeductibilă. O evidență detaliată a fiecărui astfel de document emis pe numele societății va trebui ținută, astfel încât acestea să fie raportate în formularul 394”, explică Ramona Trușculescu, care consideră că, deși irelevant din perspectiva TVA, companiile trebuie să raporteze achizițiile efectuate pe bază de borderouri /file din carnete de comercializare a produselor din sistemul agricol, deși furnizorul/prestatorul nu este înregistrat în scopuri de TVA.

Mai mult decât atât, pentru anumite tranzacții, se solicită completarea CNP-ului furnizorului/beneficiarului persoană fizică. Un aspect deosebit de important, menționat de consultantul fiscal, este faptul că semnatarul declarației își asumă legal responsabilitatea pentru corectitudinea și exhaustivitatea celor declarate în detaliu în formular.

Sursa: profit.ro

Share

CELE 7 PLAFOANE FISCALE CARE SE APLICA INCEPAND CU 1 IANUARIE 2016

CELE 7 PLAFOANE FISCALE CARE SE APLICA INCEPAND CU 1 IANUARIE 2016, ACTUALIZATE IN FUNCTIE DE CURSUL VALUTAR DE LA 31.12.2015 .

CURSUL VALUTAR PUBLICAT DE BNR LA 31.12.2015 ESTE : 4,5245 .
CURSUL VALUTAR EUR VALABIL LA 31.12.2015 (PUBLICAT IN 30.12.2015) ESTE : 4,5285.
1.PLAFONUL PENTRU INCADRAREA LA MICROINTREPRINDERI
– Cifra de afaceri sub 100.000 eur (cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în EUR este cel de la închiderea exerciţiului financiar precedent –la 31.12.2015 a fost de 4,5245 prin urmare plafonul este 452.450 lei.

2. PLAFON PENTRU CARE AI OBLIGATIA DE A TE INREGISTRA CA PLATITOR DE TVA :
– Cifra de afaceri : 65.000 eur. Mai precis, persoana impozabilă stabilită în România a cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, este inferioară plafonului de 65.000 euro, al cărui echivalent în lei se stabileşte la cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data aderării şi se rotunjeşte la următoarea mie, respectiv 220.000 lei, poate aplica scutirea de TVA ( regim special de scutire)

3. PLAFONUL PENTRU A TRECE DE LA TVA LA INCASARE LA TVA NORMAL
– Cifra de afaceri : 2.250.000 lei.

4. NU SUNT CONSIDERATE OPERAŢIUNI IMPOZABILE ÎN ROMÂNIA achiziţiile intracomunitare de bunuri care îndeplinesc printre altele si condiţia ca valoarea totală a acestor achiziţii intracomunitare nu depăşeşte pe parcursul anului calendaristic curent sau nu a depăşit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 10.000 EUR (34.000 lei la cursul valutar de schimb comunicat de Banca Nationaa a Romaniei la data aderării).

5. PLAFONUL PENTRU TRECEREA DE LA PLATITOR TRIMESTRIAL DE TVA LA PLATITOR LUNAR:
– Cifra de afaceri de 100.000 euro (contravaloarea in lei se determină pe baza cursului de schimb comunicat de BNR valabil pentru data de 31 decembrie a anului 2015 respectiv 4,5285 ). Astfel plafonul la 2015 este de 452.850 lei.

6. CONTRIBUABILII PENTRU CARE VENITUL NET SE DETERMINĂ PE BAZĂ DE NORME DE VENIT și care în anul fiscal anterior au înregistrat un venit brut anual mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 100.000 euro, începând cu anul fiscal următor, au obligația determinării venitului net anual în sistem real.(Cursul de schimb valutar utilizat pentru determinarea echivalentului în lei al sumei de 100.000 EUR este cursul de schimb mediu anual comunicat de BNR, la sfârșitul anului fiscal 2015 –respectiv 4,4450 lei/eur.Astfel, plafonul devenine: 444.500 lei.

7. PENTRU VÂNZĂRI LA DISTANŢĂ, plafonul de la art. 275 alin. (2) lit. b) din CF 2016 este de 35.000 eur.(contravaloarea in lei se stabileşte pe baza cursului valutar de schimb comunicat de BNR la data aderării şi se rotunjeşte la cifra miilor. Rotunjirea se face prin majorare, când cifra sutelor este egală cu sau mai mare decât 5, şi prin reducere, când cifra sutelor este mai mică decât 5, prin urmare plafonul este de 118.000 lei.)

Share

ABORDĂRI FISCALE PRIVIND TVA AFERENTĂ LUCRĂRILOR DE REPARAȚII ASUPRA BUNURILOR MOBILE CORPORALE

ABSTRACT

Problematica TVA relativă la lucrările de reparații vizează raționamentele pe care contribuabilii sunt chemați să le realizeze in vederea stabilirii legale a obligațiilor ce le revin. Astfel, regimul fiscal aplicabil reparațiilor curente vizează răspunsul la următoarele intrebări: (i) care este calitatea persoanelor care beneficiază de aceste servicii?; (ii) care este natura operațiunii?; (iii) care este locul impozitării?; (iv) care este data la care au loc faptul generator și exigibilitatea TVA?; (v) care este baza de impozitare/cursul de schimb utilizabil?; (vi) care este cota TVA?; (vii) cine este persoana obligată la plata TVA?; (viii) care sunt obligațiile declarative ale părților implicate in tranzacție? In cazul reparațiilor efectuate in afara României este important să stabilim și legislația fiscală aplicabilă (legislația națională vs legislația fiscală a statului in care are loc lucrarea de reparații). Articolul prezintă câteva situații care, la o primă analiză, se aseamănă intre ele, dar care conduc la tratamente fiscale diferite (in funcție de statutul beneficiarilor și scopul pentru care au fost prestate aceste tipuri de servicii).

I. Introducere

Articolul analizează lucrările de reparații efectuate asupra bunurilor mobile corporale care nu devin imobile prin destinație. Abordarea noastră a vizat două paliere diametral opuse, astfel:

(i) intr-o primă etapă au fost analizate aspectele legate de lucrările de reparații efectuate in România, ținând cont de calitatea beneficiarului (persoană fizică, persoană impozabilă stabilită in alt stat membru din UE și persoană impozabilă dintr-un stat terț și nestabilită in UE);

(ii) in cea de a doua etapă au fost analizate câteva cazuri legate de lucrări de reparații efectuate in alte state membre din UE pentru beneficiari din România. Prestările de servicii intracomunitare, fie că le primim sau le prestăm, trebuie să fie foarte bine analizate din perspectiva TVA astfel incât să stabilim exact locul prestării acestora, cine este persoana obligată la plata taxei, prestatorul sau beneficiarul.

Din punctul de vedere al locului prestării de servicii există două reguli generale in funcție de felul persoanei care primește serviciile. Astfel, dacă persoana care primește serviciile este o persoană impozabilă, locul prestării serviciilor este locul unde persoana impozabilă care primește serviciile este stabilită. Dacă persoana care primește serviciile este o persoană neimpozabilă locul prestării serviciilor este locul unde prestatorul iși are locul activității. Există totuși și excepții care se aplică inaintea regulilor generale.

II. Tratamentul fiscal al lucrărilor de reparații efectuate in România

Potrivit art. 271 alin. (1) din Codul fiscal, se  consideră  prestare de servicii orice  operațiune  care  nu  constituie  livrare  de  bunuri,   așa  cum  este  definită  la  art. 270.

Locul prestării de servicii diferă, in funcție de statutul beneficiarului, astfel:

– dacă beneficiarul este persoană fizică, reparația este impozabilă in România, locul unde iși desfășoară activitatea prestatorul, in baza art. 278 alin. (3) din Codul fiscal: Locul de prestare a serviciilor către o persoană neimpozabilă este locul  unde prestatorul iși are stabilit sediul activității sale economice;

– dacă beneficiarul este persoană impozabilă inregistrată in scopuri de TVA in alt stat membru UE, reparația nu este impozabilă in România, așadar este impozabilă in statul membru UE unde este stabilit beneficiarul efectiv al lucrărilor de reparații, in limitele și condițiile stabilite la art. 278 alin. (2) din Codul fiscal coroborat cu pct. 14 și 15 din Normele metodologice. Atenție la respectarea dovezii că beneficiarul este persoană impozabilă stabilită in Comunitate (pct. 15 alin. (6) si (8) din Norme). Atenție la demonstrarea că lucrările de reparații nu sunt efectuate in folosul personal al angajaților clientului ci sunt efectuate exclusiv in beneficiul acestui client situat intr-un alt stat membru UE (pct. 15 alin. (10) din Norme: [..] “În scopul punerii în aplicare a regulilor privind locul de prestare a serviciilor prevăzut la art. 278 alin. (2) și (3) din Codul fiscal, o persoană impozabilă sau o persoană juridică neimpozabilă considerată persoană impozabilă, care primește servicii destinate exclusiv uzului privat, inclusiv celui al personalului său, este considerată drept o persoană neimpozabilă […]”.

dacă beneficiarul este persoană impozabilă dintr-un stat terț (nestabilită pe teritoriul UE), reparația este impozabilă in România, locul unde are loc efectiv reparația, in baza art. 278 alin. (6) lit. a) din Codul fiscal:  Prin excepție de  la  prevederile alin. (2), locul următoarelor servicii este considerat a fi: in România, pentru serviciile constând in activități accesorii transportului, precum incărcarea, descărcarea, manipularea și servicii similare acestora, servicii constând in lucrări asupra bunurilor mobile corporale și evaluări ale bunurilor mobile corporale, servicii de transport de bunuri efectuate in România, când aceste servicii sunt prestate către o persoană impozabilă nestabilită pe teritoriul Comunității, dacă utilizarea și exploatarea efectivă a serviciilor au loc in România.

Faptul  generator intervine la  data  prestării  serviciilor, potrivit art. 281 alin. (1) din Codul fiscal. Ca regulă generală, exigibilitatea taxei intervine la data faptului generator, potrivit art. 282 alin. (1) din Codul fiscal. Totuși, ea poate interveni inainte de data faptului generator, in condițiile prevăzute expres la art. 282 alin. (2) din Codul fiscal, cum ar fi: emiterea facturii sau incasarea avansului.

Baza de impozitare cuprinde contrapartida obținută sau ce urmează a fi obținută de prestator din partea clientului, conform art. 286 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal. Baza de impozitare nu cuprinde elementele prevăzute la art. 286 alin. (4) din Codul fisal, cum ar fi reducerile de preț, daunele interese, penalizările, dobânzile de intârziere etc.

Dacă elementele folosite pentru stabilirea bazei de impozitare sunt exprimate in valută, atunci se va folosi ultimul curs de schimb publicat de BNR sau BCE ori cursul băncii comerciale prin care se efectuează decontările, valabil la data exigibilității taxei, in condițtiile stabilite la art. 290 alin. (2) din Codul fiscal coroborat cu prevederile pct. 35 din Normele metodologice.

Pentru situațiile in care reparația este impozabilă in România, cota de TVA este de 20%, așa cum este stabilită la art. 291 alin. (1) lit.a) din Codul fiscal pentru anul fiscal 2016 și 19% incepând cu 1 ianuarie 2017 conform art. 291 alin. (1) lit. b) din Codul Fiscal.

De asemenea, cazul in care locul impozitării este in România, prestatorul român este cel care devine persoana obligata la plata TVA, in baza art. 307 alin. (1) din Codul fiscal, iar factura cuprinde in mod obligatoriu informațiile prevăzute la art. 319 alin. (20) din Codul fiscal.

Din perspectiva obligațiilor declarative, operațiunea se declară in jurnalul de vânzari de către prestator, in formularul 300 Decont TVA ca operațiune la intern (cazul operațiunilor ce au locul impozitării in România) sau ca operațiune neimpozabilă (pentru acele reparații efectuate unor beneficiari persoane impozabile stabilite in alt stat membru UE, situație in care trebuie efectuată și declararea in Formularul 390 VIES, ca prestare intracomunitară de servicii).

La cap. 5.2. din Manualul pentru furnizorii de informații statistice Intrastat – partea I – “Schimburi de bunuri excluse din sistemul Intrastat”, sunt considerate mișcări de bunuri excluse din raportarea Intrastat “reparațiile (bunurile expediate / introduse din/in România intr-un/dintr-un stat membru UE in vederea reparării și bunurile introduse / expediate in/din Romania după reparație precum și piesele de schimb care sunt incorporate in cadrul reparației)”. Așadar, reparaţiile de bunuri precum şi serviciile prestate nu vor fi declarate in formularul Intrastat.

III. Tratamentul fiscal al reparațiilor efectuate in afara României 

Vom analiza situația entității ABC SRL, cu domiciliul fiscal in România și inregistrată in Registrul Operatorilor Intracomunitari. Aceasta deține ca active imobilizate un autocamion și un autoturism. Ca obiect de activitate principal, societatea prestează servicii de transport rutier mărfuri. Perioada fiscală de declarare și plată a TVA este luna calendaristică.

In data de 18 aprilie „N” societatea ABC SRL primește o comandă de transport marfă pe ruta București (România) – Madrid (Spania). La data de 20 aprilie „N” autocamionul are probleme tehnice la Paris (Franța) și intră in service unde stă la reparat două zile. La data de 22 aprilie „N” service-ul din Franta, „PARISIAN SERVICE”, inregistrat in scopuri de TVA in Franța si inregistrat in Registrul Operatorilor Intracomunitari, emite o factură de service in valoare de 1.500 euro si TVA zero cu mențiunea Taxare Inversă.

In timp ce autocamionul este in service in Franța, administratorul ABC SRL se hotărăște să plece cu autoturismul către service-ul unde se află autocamionul pentru a plăti factura de service dar autoturismul se defectează și el și ajunge intr-un service in Berlin (Germania). La data de 23 aprilie „N”  prestatorul german, inregistrat in Registrul Operatorilor Intracomunitari, emite o factură de service in valoare de 500 euro, TVA 19%.

La prima vedere, administratorul a considerat ca este anormal ca aceeași tranzactie (lucrarea de reparații auto) să aibă două tratamente diferite (neimpozabilă in Franța vs taxabilă in Germania), considerand că service-ul din Germania a emis factura incorect.

Totuși, in ambele tranzacții ambii prestatori, atât cel francez cât și cel german, au emis facturile corect, asa cum rezulta din analiza fiecărei situații in parte.

3.1) tratamentul fiscal adoptat in Franța

Din punct de vedere al TVA, locul prestării de servicii este in România, locul unde este situată persoana care primește serviciile, conform art. 278 alin. (2) Cod Fiscal și art. 44 al Directivei 2006/112/CE, intrucât atât prestatorul francez cât și beneficiarul român sunt inregistrați in scopuri de TVA in țările lor și in Registrul Operatorilor Intracomunitari.

Art. 44 din Directiva 2006/112/CE: „Locul de prestare a serviciilor către o persoană impozabilă care acționează ca atare este locul unde respectiva persoană și-a stabilit sediul activității sale economice. Cu toate acestea, în cazul în care aceste servicii sunt furnizate către un sediu comercial fix al persoanei impozabile, aflat în alt loc decât sediul activității sale economice, locul de prestare a serviciilor este locul unde se află respectivul sediu comercial fix. În absența unui astfel de loc sau sediu comercial fix, locul de prestare a serviciilor este locul unde persoana impozabilă care primește aceste servicii își are domiciliul stabil sau reședința obișnuită”.

In acest caz, persoana obligată la plata taxei este persoana care este beneficiar al serviciilor primite, conform art. 307 alin. (2) Cod Fiscal și art. 196 Directiva 2006/112/CE:

– art. 307, alin. (2) din legislatia internă: “Taxa este datorată de orice persoană impozabilă, inclusiv de către persoana juridică neimpozabilă înregistrată în scopuri de TVA conform art. 316 sau 317, care este beneficiar al serviciilor care au locul prestării în România conform art. 278 alin. (2) și care sunt furnizate de către o persoană impozabilă care nu este stabilită pe teritoriul României sau nu este considerată a fi stabilită pentru respectivele prestări de servicii pe teritoriul României conform prevederilor art. 266 alin. (2), chiar dacă este înregistrată în România conform art. 316 alin. (4) sau (6).”;

– art. 196 din Directiva 2006/112/CE: „TVA este datorată de orice persoană impozabilă sau persoană juridică neimpozabilă înregistrată în scopuri de TVA și căreia îi sunt prestate serviciile prevăzute la articolul 44, atunci când serviciile sunt prestate de o persoană impozabilă care nu este stabilită pe teritoriul statului membru respectiv.”

Operațiunea va fi declarată in Decontul de TVA (declarația 300) atât ca taxă deductibilă (rd. 20 si rd. 20.1), cât și ca taxă colectată ( rd.7 si rd. 7.1) și in declarația recapitulativă VIES (declarația 390). Din punct de vedere contabil, inregistrările la beneficiar vor fi:

– taxare inversă:

3.2) tratamentul fiscal adoptat in Germania

Din punct de vedere al TVA, am fi tentați să aplicăm regula generală de la art. 278, alin. (2) Cod Fiscal și de la art. 44 Directiva 2006/112/CE.  Totuși, având in vedere legislația fiscală aplicabilă in Germania și ținând cont de prevederile art. 19 din Regulamentul 282/2011 de punere in aplicare a Directivei 2006/112/CE („în scopul punerii în aplicare a regulilor privind locul de prestare a serviciilor prevăzute la articolele 44 și 45 din Directiva 2006/112/CE, o persoană impozabilă sau o persoană juridică neimpozabilă considerată persoană impozabilă, care primește servicii destinate exclusiv uzului privat, inclusiv celui al personalului său, este considerată drept o persoană neimpozabilă”), constatăm că prestatorul german nu a considerat că autoturismul folosit de adminstratorul ABC SRL este utilizat exclusiv in scopuri economice ci in scop personal, fapt pentru care a considerat beneficiarul român drept persoană neimpozabilă. Pe cale de consecință, s-a considerat că locul prestării serviciului este locul unde prestatorul iși are stabilit sediul activității sale economice, adică in Germania, conform articolului echivalent art. 278, alin. (3) din Codul Fiscal și art. 45 al Directivei 2006/112/CE.

In acest caz, persoana obligată la plata taxei este prestatorul german, conform art. 193 al Directivei 2006/112/CE: „TVA se plătește de orice persoană impozabilă ce efectuează o livrare de bunuri sau o prestare de servicii impozabilă, cu excepția cazului în care se plătește de o altă persoană în conformitate cu articolele 194-199 și articolul 202.”

Operațiunea va fi declarată doar in Decontul de TVA (declarația 300) la rândul 26 și 26.1  ca achiziție scutită de taxă sau neimpozabilă dar nu va fi declarată in declarația recapitulativă VIES (declarația 390). Beneficiarul din România va putea totuși recupera taxa achitată in Germania prin declarația 318.

Din punct de vedere contabil tranzacția se poate inregistrată in două moduri:

a) ) inregistrare TVA intr-un cont de creanță față de statul german:

recuperarea efectivă a TVA din Germania:

b) recunoașterea unei cheltuieli cu TVA inclusă in costul serviciului:

recunoașterea unui venit la recuperarea efectivă a TVA din Germania:

IV. Concluzii

Abordarea fiscală a evidențiat impactul pe care legislatia fiscală il poate avea asupra derulării operațiunilor legate de repararea unor bunuri mobile corporale care nu devin imobile prin destinație. Este evident că proiectarea și implementarea TVA intr-o entitate trebuie realizate doar de către specialisti care cunosc și implementează corect legislația fiscală in materie. Erorile de interpretare pot conduce la debite și accesorii la plata TVA, stabilite de corpul de control in urma inspecțiilor fiscale.

Un management performant al entităţii trebuie să fie capabil să proiecteze şi să aplice o politică fiscală proprie care să îmbine armonios toate elementele legate de obţinerea tuturor avantajelor oferite de optimizarea fiscală cu cele legate de asigurarea strictă a securităţii din punct de vedere fiscal. Pornind de la aceste considerente, este obligatoriu ca, în evaluarea performanţei prezente, dar şi a celei viitoare, managementul să ţină cont de toate costurile fiscale concomitent cu elaborarea de soluţii de dezvoltare corespunzătoare noilor oportunităţi ce apar în domeniu.

In prima parte am accentuat aspectele fundamentale ce trebuie avute in vedere la proiectarea și implementarea TVA aferentă lucrărilor de reparații efectuate in România, către diverși beneficiari.

In ceea ce privește tratamentele fiscale adoptate de entitate, in calitate de beneficiară a unor lucrări de reparații care se desfașoară efectiv intr-un alt stat membru UE, am observat că tratamentul fiscal poate fi diferit in funcție de destinația bunului reparat: in scop economic sau in scopul personal al angajaților persoanei impozabile.

BIBLIOGRAFIE

[1] Directiva 112/2006 /CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adaugata;
[2] Regulamentul 282/2011 de punere in aplicare a Directivei 2006/112/CE
[3] Law no. 227/2015 on the Tax Code, Including Subsequent Amendments and additions;
[4] Government Resolution no. 1/2016 for approving the methodological guidelines of enforcing Law no. 227/2015 on the Tax Code, Including Subsequent Amendments and additions;
[5] www.infofisc.ro

Sursa: bfiscalcont.webnode.ro

 

Share

Termenul până la care persoanele fizice și firmele care dețin în proprietate clădiri trebuie să depună declarațiile la direcțiile de taxe locale a fost prelungit de Guvern cu două luni, până la 31 mai.

În același timp, data până la care este acordată persoanelor fizice o reducere de 10% pentru plata integrală a impozitului pe locuință, terenuri și mașini a fost extinsă cu trei luni, până la 30 iunie.

Tot într-un termen prelungit până la 31 mai vor putea fi depuse de către firme și persoane fizice declarațiile privind mașinile radiate din circulație.

Concret, termenul de declarare a clădirilor cu destinație nerezidențială sau mixtă deținute de persoanele fizice a fost prelungit de la 31 martie la 31 mai, iar cel de declarare a clădirilor deținute de persoanele juridice a fost de asemenea prelungit de la 31 martie la 31 mai. De asemenea, persoanele fizice și juridice pot depune declarații pentru mijloacele de transport și mijloacele de transport radiate până la 31 mai, în loc de 31 martie, iar pimul termen de plată pentru impozitul pe clădiri, pe teren și pe mijloacele de transport datorate de orice contribuabil, cu acordarea unei bonificații la achitarea integrală în acest termen, a fost prelungit de la 31 martie la 30 iunie.

 Noile termene au fost stabilite miercuri, prin ordonanță de urgență.
„Considerăm că, prin asemenea facilități pe care le creăm, putem să nu mai avem presiune la nivelul agențiilor Fiscului, se poate face o plată civilizată și încurajăm conformarea voluntară la plată”, a spus purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu.

El a arătat totodată că termenele au fost prelungite deoarece normele de modificare a Codului Fiscal au fost publicate abia luni în Monitorul Oficial.

Termenul pentru depunerea declarațiilor și plata integrală a impozitului pe locuință, terenuri și mijloace de transport pentru bonificație expira la 31 martie. Al doilea termen de plată pentru impozitul pe locuință, terenuri și mijloace de transport este 30 septembrie, fără penalizări, dar și fără reducerea de 10%.

Decizia este adoptată în contextul în care normele Codului Fiscal care clarifică regimul impozitării clădirilor au fost publicate abia luni, 21 martie,în Monitorul Oficial, cu doar zece zile înainte de expirarea termenului pentru depunerea declarațiilor la direcțiilor locale.

În ultimele zile au fost sesizate cozi foarte mari la ghișeele Fiscului pentru depunerea declarațiilor de către persoanele fizice și firmele care dețin în proprietate clădiri.

viewscntSursa: profit.ro

http://www.mfinante.gov.ro/acasa.html?method=detalii&id=127600

Share

Profit reinvestit. Se deduc cheltuielile cu amortizarea?

In analiza de azi, avem situatia in care pentru investitiile din anul 2015 s-a beneficiat de scutirea de impozit (a profitului reinvestit). Vom stabili daca amortizarea liniara a acestora este nedeductibila pentru anul 2015 si urmatorii ani, cu mentiunea ca firma e platitoare anuala de impozit pe profit.

Amortizarea aferenta mijloacelor fixe pentru care societatea a aplicat prevederea referitoare la scutirea profitului reinvestit este deductibila fiscal la calculul impozitului pe profit, conform art. 22, singura exceptie fiind faptul ca nu se permite amortizarea accelerata in cazul acestora conform art 22 alin 9 din Codul fiscal, mai jos redat;

:9) Prin exceptie de la prevederile art. 28 alin. (5) lit. b), contribuabilii care beneficiaza de prevederile alin. (1) nu pot opta pentru metoda de amortizare accelerata pentru activele respective.”

Totodata in exemplele oferite in normele metodologice de aplicare a art 22 din codul fiscal, se mentioneaza expres faptul ca amortizarea acestora se efectueaza linear sau degresiv conform art.28 din Codul fiscal. Am redat mai jos exemplul 1 din norme unde se face aceasta precizare (la fel si in exemplele urmatoare).

„Exemplul 1 – Calculul scutirii de impozit pentru profitul reinvestit de catre contribuabilii care aplica sistemul trimestrial de declarare si plata a impozitului pe profit
Societatea A achizitioneaza si pune in functiune in luna octombrie 2016 un echipament tehnologic in valoare de 70.000 lei. Profitul contabil brut aferent perioadei 1 ianuarie 2016 – 31 decembrie 2016 este 500.000 lei.

 La sfarsitul anului 2016 societatea inregistreaza un profit impozabil in suma de 600.000 lei.

Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului reinvestit se parcurg urmatoarele etape:
– se calculeaza impozitul pe profit aferent anului 2016:
600.000 x 16% = 96.000 lei, din care impozitul pe profit aferent trimestrului IV este 40.000 lei;
– se calculeaza impozitul pe profit aferent profitului reinvestit: avand in vedere faptul ca profitul contabil aferent perioadei 1 ianuarie 2016 – 31 decembrie 2016 in suma de 500.000 lei acopera investitia realizata, impozitul pe profit scutit este:
70.000 x 16% = 11.200 lei; impozit pe profit scutit = 11.200 lei;
– repartizarea la rezerve a sumei profitului pentru care s-a beneficiat de scutire de impozit pe profit, mai putin partea aferenta rezervei legale:

a) determinarea sumei aferente rezervei legale, daca contribuabilul are obligatia constituirii acesteia potrivit legii. Presupunem, in acest caz, ca societatea A repartizeaza 5% din profitul contabil pentru constituirea rezervei legale, partea alocabila profitului reinvestit fiind 3.500 lei;

b) determinarea sumei profitului scutit care va fi repartizat la rezerve:
70.000 – 3.500 = 66.500 lei.

Valoarea fiscala a echipamentului tehnologic este 70.000 lei care se amortizeaza linear sau degresiv potrivit art. 28 din Codul fiscal. Pentru acest echipament tehnologic contribuabilul nu poate opta pentru amortizarea accelerata.”

Sursa: portalcontabilitate.ro
Share

Documentar privind dividendele in 2016 – 12 intrebari

1.Care este cea mai devreme data in 2016 cand se pot ridica dividendele ?

Termenul pentru repartizarea dividendelor este dat de intocmirea si aprobarea situatiilor financiare si o data cu aceasta aprobarea repartizarii profitului. Asadar, este importanta intocmirea situatiilor financiare si aprobarea lor.

Situatiile financiare ale societatilor comerciale sunt reglementate printr-un act legislativ care stabileste si formatul acestora pentru exercitiul financiar incheiat. In functie de data in  care este publicat acest ordin situatiile se vor putea pregati mai repede sau mai tarziu.

Programul pentru depunerea situatiilor financiare nu a fost publicat pana la aceasta data (01.02.2015).

2.Ce se intampla daca nu exista suficienti bani in firma pentru a face plata acestora? Se pot face plati esalonate in cursul anului?

Societatea poate intocmi decizia de repartizare a dividendelor chiar daca in momentul in care se aproba nu exista suficienti bani in firma pentru a efectua platile.

Acestea pot sa se efectueze ulterior, pe masura ce se acumuleaza resurse, insa important este ca impozitul pe dividende sa fie retinut in momentul platii si virat la buget pana in data de 25 a lunii urmatoare celei in care se platesc catre asociati/actionari.

3.Care este nivelul de taxare a dividendelor la persoane fizice in 2016 ? Se plateste si CASS ?

Impozit 5%

In 2016 dividendele se impoziteaza cu o cotă de 5% din suma acestora, impozitul fiind final.

Cota de impozit de 5% se aplică asupra veniturilor din dividende distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2016.

CASS 5.5%

Pentru persoanele fizice care realizează venituri din dividende, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate reprezintă totalul veniturilor brute din dividende, în bani sau în natură, distribuite de persoanele juridice, realizate în cursul anului fiscal precedent, raportat la cele 12 luni ale anului.

Pentru veniturile realizate începând cu data de 1 ianuarie 2017, baza lunara de calcul nu poate fi mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut, în vigoare în anul pentru care se stabileşte contribuţia.

În anul 2016, persoanele care realizează venituri din alte surse nu datorează contribuţie de asigurări sociale de sănătate pentru aceste venituri, dacă realizează venituri de natura celor menţionate la art. 155 alin. (1) lit. a) – d), g), i) – l), cu excepţia veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală.

Aceste venituri sunt :

a) venituri din salarii sau asimilate salariilor, definite conform art. 76;

b) venituri din pensii, definite conform art. 99;

c) venituri din activităţi independente, definite conform art. 67;

d) venituri din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului II sau III, pentru care sunt aplicabile prevederile art. 125 alin. (7) – (9);

g) venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, definite conform art. 103;

i) indemnizaţii de şomaj;

j) indemnizaţii pentru creşterea copilului;

k) ajutorul social acordat potrivit Legii nr. 416/2001, cu modificările şi completările ulterioare;

l) indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă drept urmare a unui accident de muncă sau unei boli profesionale.

Asadar, scutirea de  CASS la dividende in 2016 se aplica doar daca asociatii obtin si alte venituri pentru care platesc cass- de exemplu dintr-o relatie de angajare). Daca singurul venit este cel din dividende, atunci si in 2016 trebuie sa plateasca 5.5% CASS la venitul din dividende.

Din 2017, indiferent daca sunt angajati sau nu, se va plati 5,5% sanatate la dividende (asta daca pana atunci nu mai intervine ceva nou in materie legislativa).

4. Ce taxe i se retin unui asociat care este pensionar, pentru dividendele platite in 2016 ?

Asa cum se poate observa la punctul precedent, daca in 2016 un asociat este pensionar, insemna ca el realizeaza venituri supuse CASS (pensia) si prin urmare este scutit de plata contributiei de 5.5% pe venitul din dividende.

Aceasta situatie este valabila doar pentru 2016.

5.Daca un asociat este si angajat in firma, ce taxe i  se aplica  in 2016 pentru dividendele retrase? Dar in 2017 ?

In 2016, un asociat care este si angajat in propria firma sau in alta, nu va datora decat 5% impozit pe dividende.

In 2017, acelasi asociat-angajat, va plati pe langa impozitul de 5% si CASS 5.5%.

6. Cum se retine si cum se plateste impozitul pe dividende in 2016 ?

Termenul de virare a impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata. În cazul dividendelor/ câştigurilor obţinute ca urmare a deţinerii de titluri de participare, distribuite, dar care nu au fost plătite acţionarilor/ asociaţilor/ investitorilor până la sfârşitul anului în care s-au aprobat situaţiile financiare anuale, impozitul pe dividende/câştig se plăteşte până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor.

7.Ce declaratii se intocmesc ?

a) Se intocmeste declaratia 100 in care se declara impozitul retinut , declaratie care se depune pana in 25 a lunii urmatoare platii dividendelor.

Anual, pentru veniturile de natura dividendelor datorate persoanelor fizice pentru care platitorul de venit are obligatia retinerii impozitului se intocmeste declaratia 205 “Declaratie informativa privind impozitul retinut la sursa si castigurile/pierderile realizate, pe beneficiari de venit”.

Pentru dividendele platite in 2015, termenul de depunere  este  28 februarie 2016.

b) Declaratia 205 privind impozitul retinut – se depune in 2016 pentru veniturile din 2015.

8.Dividendele aferente caror ani se pot repartiza in 2016? Exista vreo limitare ?

In noul cod fiscal nu se introduce nici o restrictie cu privire la anii pentru care se poate face repartizarea, prin urmare in 2016 se poate repartiza tot ce este in rezultat reportat, oricati ani sunt nerepartizati, pana la rezultatele anului 2015 inclusiv.

9.In ce limita se pot plati in numerar dividendele avand in vedere prevederile Legi 70/2015 ?

Prevederile Legii 70/2015:  operaţiunile de plăţi în numerar efectuate către persoane fizice, reprezentând contravaloarea unor achiziţii de bunuri sau a unor prestări de servicii, dividende, cesiuni de creanţe sau alte drepturi şi restituiri de împrumuturi sau alte finanţări se efectuează cu încadrarea în plafonul zilnic de 10.000 lei către o persoană.

Sunt interzise plăţile fragmentate în numerar către o persoană, pentru tranzacţiile mai mari de 10.000 lei.

Asadar, se pune intrebarea daca se pot retrage dividende din casierie in suma mai mare de 10.000 lei.

Recomandarea noastra este sa evitati acest lucru, chiar daca va ganditi sa faceti mai multe hotarari AGA, pe parcursul anului fiindca ar putea fi considerate plati fragmentate.

10. Monografia contabila

Pe baza deciziei de rapartizare a dividendelor se face nota :

117 = 457

Retinerea  impozititului pe dividende:

457 = 446

Plata impozitului pe dividende:

446 = 5121

Plata dividendelor catre asociati:

457 = 5121 sau 5311, dupa caz.

11. Este obligatorie repartizarea profitului la dividende in termen de 6 luni de la aprobarea situatiilor financiare?

Art 67 alin 2 din Legea societatilor comerciale prevede ca dividendele se platesc in termenul stabilit de adunarea generala a asociatilor sau, dupa caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar incheiat. In caz contrar, societatea comerciala datoreaza, dupa acest termen, dobanda penalizatoare calculata conform art. 3 din Ordonanta Guvernului nr. 13/2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii banesti, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul bancar, aprobata prin Legea nr. 43/2012, daca prin actul constitutiv sau prin hotararea adunarii generale a actionarilor care a aprobat situatia financiara aferenta exercitiului financiar incheiat nu s-a stabilit o dobanda mai mare.

Asadar, daca profitul net a fost repartizat la dividende conform hotararii AGA dar nu s-a facut plata in 6 luni de la data hotararii AGA asociatii pot solicita plata dividendelor si in plus si dobanda penalizatoare.

Dar, daca profitul nu a fost repartizat la dividende nu exista aceasta obligatie.

12. Se pot distribui dividende daca exista pierdere reportata?

Nu se pot distribui dividende inainte ca pierderea contabila sa fie recuperata .

Art 272.1 din Legea societatilor comerciale prevede ca se pedepseste cu inchisoare de la un an la 5 ani fondatorul, administratorul, directorul general, directorul, membrul consiliului de supraveghere sau al directoratului ori reprezentantul legal al societatii care:
b)incaseaza sau plateste dividende, sub orice forma, din profituri fictive ori care nu puteau fi distribuite, in lipsa de situatie financiara sau contrarii celor rezultate din aceasta.

Cum se recupereaza pierderea ?

OMFP 1802/2014 prevede ca pierderea contabila reportata se acopera din profitul exercitiului financiar curent, din profitul reportat aferent exercitiilor financiare precedente, din rezerve, prime de capital si capital social.

Profitul reportat ramas dupa acoperirea pierderilor, poate fi distribuit insa ca dividende.

Sursa: contzilla.ro